de 5 ani am un amant, amandoi suntem casatoriti. Amandoi avem copii, el doi, eu unul. Eu am 40 de ani el 38. Aratam este adevarat amandoi cu 10 ani mai tineri. Relatia a fost foarte infocata, eu fug, el vine mereu dupa mine, eu ma impiedic, si ma face sa ma intorc. A facut multe gesturi frumoase dar si multe de nesimtit, motivand ca este imatur si nu realizeaza de ce ma deranjeaza niste chestii banale. Ne-am cunoscut la job, colegi, eu a trebuit sa las jobul ca sa nu ne compromitem. Presiunea psihica m-a anihilat si am demisionat. Ne-au prins pe rand si sotii, dar tot nu ne-am despartit. Zice ca nu poate fara mine, dar cred ca doar sexual este atasat de mine.In rest nu simt din partea lui grija si caldura cu care m-a obisnuit sotul meu care este usor patern cateodata, dar care nu ma mai atrage absolut deloc ca barbat, ci doar din pdv intellectual, pentru ca avem despre ce discuta. Cu amantul mi-as fi dorit sa am parte macar de putin romantism in relatia aceasta chinuita si obscura, dar nici asta nu exista, a devenit fad si lipsit de sens totul. Inainte era mai pasionant, acum este anost, dar recunosc ca atractia este inca f vie. Insa ma revolta nesimtirea lui de care nu isi da seama. Bineinteles ca nu are niciun gand de viitor cu mine, supranumita si femeia vietii lui, dragostea vietii lui . M-a obosit si m-a uzat relatia dar viata este foarte gri fara el. Iar alt barbat nu mai poate exista in afara lui pentru mine, asta este clar. Sincer am suferit cum nu vreti sa stiti, an dupa an... Urlam de disperare... Nu este usor orice ar spune muierile moraliste. Nu stiu cum sa fac sa ma rup definitiv de el fiindca este clar ca nu ma implineste prin nimic o legatura sexuala. Am cautat ceva ce nu aveam acasa. Si acest lucru nu era sexul. Acum sunt profund nefericita si dezgustata. Insa pana nu demult mi-as fi dat viata pentru un an trait cu el intr-o relatie normala, atat de mult mi-am dorit. Acum trag catre casa din ce in ce mai mult, am fost prea mult timp absenta. Vreun sfat?

Mai rar asa povesti! Da, e si fain si stresant, ca in montagne rousse, stiu.
Daca renunti, poate ai noroc sa gasesti unul si romantic si protector, dar nu va mai fi si atractia aia, cu care nu te prea intalnesti de 2 ori in viata. Sau unul semiromantic si semiatractiv.
Greu de spus ce e mai bine, nu suntem in papucii tai, e adevarat, si stabilitatea caminului e foarte importanta, dar si sex ca lumea ai sa te cam "usuci" si e pacat, plus ca dupa asa sex iti va fi din ce in ce mai greu, cunosc.
Pe de alta parte, si copilul are nevoie de prezenta si afectiunea ta de neinlocuit.
Esti printre putinele mature si interesante de pe aici.
Eu sunt printre putinii seniori care au mai ramas pe aici, ca e pacat de astia mici, cu nazbatiile lor.
Daca vrei, scrie-mi in privat si poate vorbim si la telefon.

Eu nu am sa te jignesc pentru ca eu nu jignesc natura umana nici o judec voi scrie ce scriu mereu omul e POLIGAM, monogamia e o minciuna nu vad de ce esti judecata ca isi asculti dorintele si le satisfaci? dorinta sexuala o avem cu toti si isi garantez ca majoritatea relatilor monogame sunt de fapt compromisuri si atat, acum zi-mi ce te-a atras la amantul ala?

Mda... deși ceea ce ai scris mai sus nu e o întrebare în sensul propriu al cuvântului, o să încerc să bag și eu vreo două fise în discuția asta.
Am trecut și eu oarecum prin asta (și amant, dar și „înșelat"). Până la urmă, totul e din cauză că nu există omul perfect, ideal, care să îmbine în același EU și intelectul, dar și erotismul adecvat partenerului său. Ori e bun la pat, da' prost ca noaptea, ori...
Cineva spunea mai sus că dacă soțul tău știe de relație, nu mai știu ce... Opinia mea este că, dacă știe și totuși acceptă (doar el știe cum, și ce e în sufletul lui) înseamnă că (încă) te iubește enorm și poate nu e timpul pierdut să căutați împreună, stând și analizând faptele / cauzele care te-au făcut să cauți altundeva ceea ce nu mai ai acasă, o soluție pentru a îndrepta lucrurile. Măcar parțial. Cine știe? poate se „trezește" bărbatul din el. Sau poate e mai „open minded" și va accepta o relație de swing... naiba știe. Dar între doi oameni cultivați există cu siguranță metode ca printr-o discuție sinceră, deschisă să se rezolve lucrurile.
În ceea ce-l privește pe „misterX", nu e greu să-i dai ignore. Totul e să te ții de asta, nu să faci ca puștanii care mai scriu pe aici și se roagă să îi învățăm cum să scape de masturbare...

Lasa amantul si intoarce-te la sotul si copilul tau.

Mie mi se pare ca ai facut niste alegeri gresite si din cauza asta simti nevoia sa repeti si sa ne convingi si pe noi si pe tine, ca esti o femeie extraordinara.

In al doilea rand, legaturile se rup usor, daca ai puterea sa o faci. Parerea mea este ca iti lipseste putin coloana vertebrala. Ii stergi numarul de telefon si stergi orice contact ai cu el pe retelele de socializare. Daca te invita undeva, nu te duci. Daca vine sa te vada undeva, refuzi sa il vezi. Toate lucrurile astea depind de tine.

In al treilea rand, scuza-ma ca iti spun, dar o femeie desteapta nu renunta la locul de munca pentru o relatie amoroasa si nici nu se supune la atatea riscuri. Si in niciun caz nu intra intr-o relatie care nu ii ofera nimic bun, decat suferinta. Nu este greu sa iti dai seama de la inceput ca o relatie adultera nu iti va aduce progres in viata. Insa intr-adevar, in momentul in care intri in astfel de relatii, chiar abuzive, din moment ce spui ca barbatul asta nu te trateaza asa cum iti doresti, este greu sa te desprinzi de ele.

Iar in ultimul rand, spui ca iti iubesti sotul profund. Ei bine, mie imi este foarte greu sa cred asta. Pentru ca eu nu imi pot imagina cum l-ai putea insela cinci ani de zile, iar apoi sa vii acasa si sa ai puterea sa il privesti in ochi. Nu spun ca daca iubesti pe cineva, nu se poate sa nu inseli. Uneori, da, sa zicem ca nu ai gandit limpede intr-o noapte si s-a intamplat o chestie, o data la zece ani in anumite circumstante. Prin urmare, nu spun ca nu s-ar putea intampla, dar cand iubesti pe cineva, nu te-ar lasa constiinta sa faci chestia asta in mod repetat.

Dar cand il inseli constant, cinci ani de zile, il minti sau poate nu neaparat, insa il tii in relatia asta, ii distrugi poate chiar si lui sansele sa isi refaca viata cu o alta femeie care il iubeste sau l-ar putea iubi, il tii la cheremul tau atatia ani fara sa iei o decizie si il ranesti constant (pentru ca nu cred ca lui ii place ca tu te culci cu altcineva). Mie mi se pare a bataie de joc. Cand iubesti pe cineva sincer, asa cum spui tu ca iti iubesti sotul, nu poti sa ii faci chestia asta, pentru ca este un gest extrem de egoist. Parerea mea este ca tu ti-ai tinut sotul, drept o convenienta. Stiai ca relatia cu amantul nu este o relatie de durata, asa ca ti-ai pastrat sotul de rezerva pentru a avea la cine sa te intorcim, pentru ca stiai ca TU nu vei gasi pe altcineva cu care sa te intelegi mai bine pe plan intelectual. Asta nu este dragoste.

Prin urmare, fii sincera cu tine. Daca iti iubesti sotul asa cum spui, nu il mai folosi. Fie il lasi sa plece si sa isi refaca viata, cat inca poate, fie te intorci la el. Insa, inainte de toate, vezi ce iti doresti de la viata. Vrei o relatie sexuala, care sa nu fie monotona? Vrei ceva nou? Esti plictisita sexual de sotul tau? Mai poti avea o viata sexuala activa cu sotul tau dupa toata povestea asta? Daca tu nu crezi sincer ca mai poti avea ceea ce ai avut cu sotul tau candva, din ambele puncte de vedere, comunicativ si sexual, atunci lasa-l sa plece. Nu are rost sa stai intr-o relatie de conventienta, in care stii ca mereu iti va lipsi ceva. Iti pierzi si timpul tau si timpul celuilalt. Inclusiv nervii, caci astfel de relatii ajung in astfel de momente, in care cineva cauta altundeva ceva ce nu are in relatia de acasa. Vezi ce iti doresti de la viata si nu te multumi cu jumatati, pentru ca oamenii nu se multumesc niciodata cu adevarat cu jumatati. Vor dori intotdeauna ceva mai mult.

Daca nu stii ce vrei, asa cum a spus si cineva mai sus, mergi undeva singura, o saptamana, doua. De regula, distanta are puterea de a limpezi lucrurile. Iar daca nici asta nu te ajuta, viziteaza un psiholog sau un terapeut.

Esti o femeie de nimic! In loc sa-ti reactivezi relatia de acasa, iti inseli barbatul. Si mai aveti si copil. Sincer, daca as fi barbatul tau si as afla, l-as agata pe ala ca pe un porc si stii ce s-ar intampla mai departe!

Online suntem toti asa de perfecti. Spui ca esti frumoasa si desteapta, lucrezi mult si la o firma importanta. Dar ai ajuns la 40 de ani sa nu ai stabilitate emotionala sa zic asa si e chiar trist ( nu zic la misto ). E trist ca acasa sotul tau de fapt e tatal tau si iti cauti barbat in alta parte. Ce e si mai rau ca mai aveti si un copil si mai devreme si mai tarziu o sa inceapa sa vada chestii sa puna intrebari si mai ales sa judece. SUnt totusi curios de ce te-a vazut interesanta Psihosex mai sus. Femei care inseala sunt peste tot, femei care stau cu barbatii lor mai degeaba sunt peste tot. Caractere diferite presupun. Mie mi se pare trist si cam demn de mila. Daca tot esti frumoasa si desteapta si ai bani, poti avea practic orice barbat dar alegi sa stai cu un "barbat" care ai cu cine discuta si sa faci sex cu un prost care te face sa te simti femeie, cred. Trist. Sa nu iei prea mult ca insulta ce am zis mai sus, nu ai avut o intrebarea, tot mai sus mi s-a parut ca o spovedire sa zic asa si ti-am zis ce am gandit. Interesant nu mi s-a parut ce ai zis, doar ciudat si trist.

Ii spui ca s-a terminat aceasta aventura mai lunga, ca ai realizat ca iti iubesti sotul, ca el te face de fapt fericita si implinita, nu trebuie sa ii dai lui detalii ca de pat in pat nu mai tu satisfacuta acasa, ci din contra. Atata timp cat sotul tau stie, nu ai mai avea teama de vreun santaj. Chiar il poti lua mai tare, ca vei vorbi cu sotia lui depre faptul ca el te tot cauta, desi tu nu faci asta. Si te va mai cauta o vreme, nu mult timp, caci nu cred ca e dornic de certuri acasa, atat timp cat intre voi totul e sexual, ci nu o posibila relatie. Din ceea ce ai povestit nu pare a-si lasa familia pentru tine si nici tu dspusa de asa ceva.

Cineva spunea ca oamenii nu se maturizeaza niciodata si ca suntem, de fapt, niste copii care mimeaza maturitatea. Acum inteleg ce incerca sa spuna... Poate ar fi timpul sa incepi sa te prefaci si tu ca esti matura si sa incerci sa repari lucrurile pe care le-ai gresit fata de cei carora le datorezi asta. Stiu ca nu am dreptul sa te judec, mai ales ca nu te cunosc, dar cred ca ai gresit fata de oamenii la care tii intr-un mod care pentru multi nu poate fi iertat. Toate rahaturile pe care ti le repeti in legatura cu cat de "buna" esti in relatia cu familia ta sunt vax si cred ca ai inteles pana acum ca iti repeti toate astea in incercarea de a-ti reduce din sentimentul de vina care e deja omniprezent in viata ta. Nu exista scuza pentru ce ai facut tu, asta sa-ti fie foarte clar. Faptele bune nu le sterg cu buretele pe cele rele, vor exista simultan. Doar pentru ca ajuti pe cineva asta nu iti da dreptul sa-l si ranesti, indiferent de lucrurile pe care ti le repeti tu cand pui capul pe perna... Cel mai trist mi se pare ca nu regretele te-au facut sa iti doresti sa iesi din relatia asta ci faptul ca amantul tau nu e suficient de bun pentru tine, cum nici barbatul tau nu e suficient de bun pentru tine, cum nici alti oameni nu sunt suficienti de buni pentru tine. Iar asta vine de la o mama si o sotie care a ales sa dea cu piciorul unei vieti de invidiat, care a tradat, a mintit si a dezamagit. Nu incerc sa te fac sa te simti prost, incerc sa iti spun ca cei din jur te dezamagesc pentru ca tu ai impresia ca esti mult mai buna si oferi mult mai multe decat o faci in realitate. Dupa ce iti inseli sotul, ani la rand, nu prea mai poti sa iti faci o descriere atat de elogioasa cand faptele vorbesc despre caracterul tau mult mai mult decat ar putea sa o faca vreodata cuvintele. E cazul sa te analizezi, sa fii sincera cu tine, sa te ierti si sa inveti sa-i iubesti pe cei din jur pentru ceea ce sunt. Si pe tine la fel, pentru ca in momentul asta, parerea ta fata de tine si ce esti cu adevarat nu prea au nimic in comun. In final te vei rupe si de aceasta relatie, cand vei realiza cat rau le-ai facut celor pe care ii iubesti si cat rau le-ai fi putut face daca lucrurile ar fi mers mai departe.

Daca ti s-a acordat o a doua sansa as zice sa profiti din plin de ea. Si nu mai ai voie la telenovele, asteptarile irealiste in ceea ce priveste viata si relatiile sunt cele care te-au impins sa faci aceasta prostie. Nu exista oameni cu adevarat impliniti si nici relatii ideale, exista doar oameni suficient de inteligenti incat sa inteleaga ca nu le pot avea pe toate si care reusesc sa se multumeasca cu ce au. Nu pune in pericol ceea ce ti-ai dorit dintotdeauna pentru ceea ce iti doresti acum.

Astazi sunt lupul moralist, ma lafai in ipocrizie!

Nu-i lua in seama pe toti anostii si oligofrenii contra infidelitatii, pentru ca fix astia sunt niste ofticati ca nu au si ei cu cine sa insele, deoarece nu se uita nici dreacu la ei.

mai e si teoria absolut imbecila si eronata, cum ca daca iubesti pe cineva nu il inseli.
total gresit!
poti sa iubesti si sa ai si sete de aventura, cauti la altul ce nu are celalat si le imbini.
ai face cea mai mare greseala daca ai spune adevarul si sotului si copiilor tai!
ce nu stiu, nu ii afecteaza.

pana la urma copiii ar suferi cel mai mult daca ar afla, de ce le-ai face rau intentionat?
nimeni nu trebuie sa judece faptul ca inseli.
sotul tau nu-ti ofera ce-ti ofera celalalt, si invers, dar il iubesti ca ai ce sa vorbesti cu el.
nu ai de ce sa renunti la cel care te stimuleaza mental pentru a fi cu celalalt.
pentru ca noi ca oameni asa suntem setati, ne place diversitatea, complexitatea umana, ne place sa gustam din tot ce ne intriga, fara sa ne abtinem.

de ce sa fim criticati pentru ceva ce nu putem controla, ceva ce nu tine de noi?

deci tine pentru tine aventurile, si nu iti face copiii sa sufere, pentru ca pe langa asta, o sa suferi si tu, ca o sa te urasca.

Hmm, stii cu ce zic eu sa incepem?
sa ma ocup de vaginul tau.
ca sigur ti s-au scorojit peretii vaginali de plictiseala de la conversatia anosta si boring a astora de mai sus.

Salut! Imi pare rau pentru tine.Meriti mai mult.Relatia cu amantul a inceput pentru ca ai cautat ce nu ai gasit acasa.Cumva amantul s-a transformat in sot(la nivel comportamental). Daca nu-l mai vrei desparte-te si gata.Clean cut. daca vrei 'acasa' intoarce-te spasita si da-i o sansa sotului(daca el ti-o mai da tie). Luati-o de la inceput.Sotul se va simti bine ca te-a recastigat si-l va durea mai putin faptul ca i-ai pus coarne.
Cat despre amant poti sa-ti schimbi numarul de telefon sau sa-l blochezi pe al lui.Il vezi-treci pe langa el ca si cum ar fi un necunoscut.Iti vorbeste mergi mai departe si nu scoate un cuvant.E greu, dar ce vrei?

Și de asta dragi prieteni nu este bine să te căsătorești! Cu timpul soțul/soția o să se sature de tine și o să meargă pe la alți după ***. Trist, dar adevărat!

Buna seara. Ti-am scris o gramada intr-un mesaj si la sfarsit m-am trezit ca nu pot sa ti-l trimit (l-am salvat). Sunt intr-o situatie foarte asemanatoare cu a ta, dar n-am mai vorbit cu nimeni despre asta. As fi foarte recunoscatoare daca ai vrea sa citesti si sa imi dai un sfat oricat ar fi de mic. Daca vrei, te rog mult da-mi un mesaj, nu vreau sa fie public. O seara frumoasa.