Bună dragi oameni.

De ce după o perioada de 3/4 luni după despărțire încă nu pot trece peste? Am încercat toate lucrurile, m-am stabilizat înapoi financiar, un alt serviciu, sport / sala, comunicare cu prieteni fete/băieți, chiar uneori și nopți cu alte fete, mult mai ok dar totuși simt ca nu pot să-mi iau gândul de la fosta care sa împăcat cu fostul.

Deci înainte sa se termine tot fricile mele au fost bine fondate ca nu avea cum sa stea fostul la ea pe motiv ca se înțelege bine cu actualul mamei ei, iar mie îmi venea greu sa cred, după desp s-au afișat la 1/2 sapt ca și cum n-am fi fost în fine, știu ca și mama ei îl dorea mai mult și în ciuda tuturor ce îmi spunea s-a întors împotriva mea.

Chestia e ca am renunțat și am acceptat situația dar psihic încă nu pot trece peste chiar de sunt mult mai bine, am renunțat la psiholog după câteva ședințe, pentru ca tot ce îmi spunea el știam de la sine și gândeam exact la fel de logic, ar trebui sa caut un psihiatru? Sa apelez la medicamente?

Sunt în 'no contact' cu fosta dar totuși nu m-a lăsat sa scap asa ușor, de ziua mea pe 19 mi-a scris la mulți ani, amu ori de câte ori are ocazia și vine la oraș trece mereu prin fata noului meu job și cumva ma afectează ca am încercat sa evit toate astea pana am început serviciul, ar trebui sa renunț la noul job și sa plec din tara o perioada, ar fi mai ușor? Dar și asa ma gândesc ca fără prieteni, fără nimic doar străini în jur nu știu cum ar fi mai ușor, ce ma mai puteți sfătui?

Mulțumesc frumos.

Salut,eu cred ca totusi mai ai nevoie de timp,asa eram si eu, nopti cu alte fete, iesit prin oras sau in club cu prietenii, dar gandul tot la ea imi statea, mi-a luat cam un an de zile sa renunt ea definitiv, adica noi stateam fata n fata si fara sa vrem ne intersectam.Parerea mea este sa ti mai acorsi timp s sa accepti ca s-a terminat

Buna.Uneori, indiferent cat de mult te dai peste cap si iti reasezi multe apecte si alegeri in viata, astfel incat sa treci mai departe cat mai repede, un singur lucru tot nu il poti controla:nevoia de timp.Ai nevoie pur si simplu sa treaca timpul, acesta le vindeca pe toate.Din perspectiva mea 3-4 luni e foarte putin. Unora le este necesar 1 an intreg si nu-i nimic in neregula cu asta.Ce vreau sa spun e ca nu e nevoie sa grabesti lucrurile.

Mulțumesc, dar nu m-am băgat în alte relații, doar și ele au știut ca este doar o aventura, eu mai mult optând pe faptul ca ma va ajuta sa trec peste mult mai repede, cum a făcut și ea cu fostul de înaintea mea, ai dreptate ca probabil asta nu pot accepta, dar totuși de ce le este atât de ușor?

Înțeleg, dar simt ca uneori nu mai pot, nu pot accepta situația indiferent cât de tare lupt sa îmi reprima gândurile, mulțumesc de răspuns!

Ok, mersi frumos!

3/4 luni nu e timp suficient. Primele 6 luni sunt mai neplacute, dupa un an jumate esti ok. E normal ce simti, si faci foarte bine ca nu o contactezi.

Tot ce ai de facut e sa astepti sa treaca timpul. De altfel e imposibil sa iti pese dupa ce trece suficient timp. O sa fie doar o amintire, nu te va mai afecta deloc.

Toti trecem prin asta. Nu lua decizii extreme in baza sentimentelor pe care le ai acum. Accepta-le si vezi-ti de viata, vor trece inevitabil.

Mulțumesc de răspuns, știu ca sunt doar impulsuri, doar ar fi cam a 3a despărțire în care am ținut, și alealalte au fost mult mai grave, pot sa zic ca gândesc logic ca va trece, dar parca totuși uneori simți ca nu va trece te blochezi și o iei razna. Dar mersi de timpul acordat?

Salut, nu stiu cat de lunga a fost relatia voastra dar avand in vedere ca spui ca de 3-4 luni inca nu poti trece cred ca a fost de cel putin 2 ani de zile, oricum asta nu conteaza, tot ce conteaza este ca din cate vad eu pe tine mai mult te ingrijoreaza ca s-a dus la fostul, nu stiu dc ar trebui sa afli asta sau dc te-ai interesat, cu cat sti mai multe despre fosta cu atat te va afecta mai mult, tot ce vreau sa spun este ca poti trece peste asta doar daca vrei, doar daca lasi in urma tot si sa numai incerci sa-ti aduci aminte ce bine era etc, totul dar totul depinde de tine si asta este sa vrei, a fost este greu dar nimic nu este imposibil, nu a venit sfarsitul lumii, ca sa-ti fie mai usor sigur poti pleca afara sa te concetrezi mai mult pe tine o perioada sa te implici mai mult profesional sa relizezi ceva pe viitor si timpul isi va spune cuvantul, nu te mai ingrijora ca pleci sa o sa fii singur, nu strica sa fii singur o perioda pentru a-ti vindeca rana, crede-ma totul va fi bine numai sa vrei.

Te înțeleg, dar niciodată sa nu te dai batut. Fiecare trecem prin momente dificile, dar trebuie sa știm ca nu o sa fie asa la nesfârșit. Viata e grea si sigur o sa întâmpini lucruri si mai grele, dar sunt sigura ca o sa treci cu bine peste. Capul sus și încearcă mereu sa gândești pozitiv

Unele persoane nu se implica emoțional la fel ca altele. Mereu într o relatie o sa fie cineva care iubeste mai mult, probabil asa a fost si in cazul tău. Ea probabil inca s-a mai gandit la fostul și acum fiind împreună, nu își mai "bate" capul gândindu-se la tine. E posibil ca la un moment dat sa si dea seama ca a greșit și sa se întoarcă la tine. Dar sper ca atunci sa ii întorci tu spatele?

Hei, mersi, eu nu m-am interesat cu nimic doar am scris mai sus ca am fost în no contact, asta nici cu familia ei, nici cu prietenii comuni nici nimic, doar am spus ca sau afișat la scurt timp, și asta se întâmplă de când era cu mine, în fine o sa urmez sfaturile care și cum simt eu ca o sa fie mai bine, aia e o sa treacă!

Aici a intervenit puțin gândirea mea mai logica, ce as face dacă s-ar întoarce? după cum bine știm nu mai putem fi împreună ca e greu de asimilat și trecut peste asa ceva, deci mai bine ca să întâmplat acum, va trece! Mersi

Important e sa nu te lasi dus de emotii si sa te intorci înapoi in ceva ce nu ti a facut bine. Sper sa treci peste cat mai repede si sa ti gasesti si tu fericirea! Cand o sa se întâmple asta, astept un update aici

Cere-i Lui Dumnezeu să te curățească de idolatria pentru fata respectiva cu sângele Mântuitorului Hritos și roagă=al să te ajute să îl iubești pe EL cel mai mult, eu asa am scăpat.Prima poruncă, de a-L iubi pe Creatorul nostru cu toaă mintea, cu tot sufletul și cu toată puterea e si prima noastră nevoie, e scopul pentru care am fost creati.Cnd punem oameni in locul lui ne condamnaăm la multă suferință.EL nu ne părăsește și nu renunță la noi niciodată.