Cea mai frumoasa experienta traita de mine cu persoana iubita a fost intr-o zi de iarna cand eram la liceu in clasa a 9 a, el era in clasa a 11 a.Ne certasem rau de tot in pauza,si cand s-a sunat de intrare am intrat in clasele noastre amandoi. Aveam istoria,tin minte si acum si intrase profesoara in clasa,faza era ca eu nu puteam sa imi stapanesc lacrimile,si mi-am cerut voie la toaleta,afara era viscol,in momentul cand am iesit drumul meu nu a fost toaleta,pur si simplu am iesit din liceu, pentru ca voiam sa ma descarc cumva, la ora de istorie nu am mai intrat, mi s-a pus si absenta, m-am intors inapoi cand se facuse pauza.Cand am intrat in liceu un coleg de al lui m-a intrebat de iubitul meu(fostul), si eu i-am spus ca nu stiu unde e, dupa care mi-a raspuns ca a iesit sa ma caute pentru ca ma vazuse pe fereastra cand iesisem din liceu.Am iesit si eu sa il caut si cand ne-am intalnit am izbucnit din nou in lacrimi, de data asta amandoi, in momentul cand m-a sarutat si ne-am cerut iertare unul altuia simteam o gramada de fiori in corp.Cand ne-am intors amandoi in liceu ne-a vazut o profesoara ca ne sarutam in curtea liceului si ne-a spus la directoare, am avut si o mica problema atunci dar nu ne-a interesat.Asta este experienta mea traita cu adevarat, reala in toate punctele de vedere fara basme.Eu acum am terminat liceul, relatia de 3 ani care am avut-o s-a sfarsit, in momentul asta sunt cu altcineva, dar aceea este cea mai frumoasa experienta pe care am trait-o in viata mea.
Pai o noapte simpla la o cabana a unor rude in munti...singuri, doar noi.
Ce e mai bine de atat?
Mult noroc!
Cea mai frumoasa experienta? Nu o pot exprima in cuvinte. Din luna februarie sunt logodita. Momentul in sine a fost foarte emotionat si a insemnat foarte mult pentru mine. Nu as putea uita niciodata un asemenea moment. A fost de nedescris!
Pai totul a inceput inclasa a sasea cand ma intelegeam foarte bine cu un baiat, ne vedeam zilnic, vb mult cu el, aveam o tonade chestii in comun, eram de acord in multe privinte.toata clasa zicea ca suntem iubiti din clasa intai, de cand ne-am cunoscut.din prima zi a clasei intai am inceput sa vb, sa ne jucam, etc.noi totusi nu eram iubiti.dar, intr-o zi am inceput sa il privesc cu alti ochi.am inceput sa il plac.si pe zi ce trecea ne intelegem tot mai bine, pana am ajuns sa cred 100% ca ma place,deoarecese uita la mine, ma privea in felul ala, ba chiar de multe ori imi facuse cinste cu suc, inghetata, etc.si daca mi se intampla ceva el se ingrijora si se chinuia sa ma ajute zsi sa-mi dea sfaturi.o data chiar ma atinse pe mana, adica puse mana peste e mea.si intr-o zi, ca de obicei ma uitam la horoscop si am vazut la zodia lui ca azi(nu azi, atunci in ziua aia)era ziua perfecta sa treaca la pasul urmator si sa aiba o iubita.in ziua aia am vb cu el in numele unei prietene si am aflat ca are o iubita de 15 ani, iar el are 13.eram gata sa-i spun inainte sa aflu ca e cu cineva.in ziua aia
Am fost foarte suparata in ziua aia.nu mai voiam sa fac nimic, sa gandesc nimic.nu il intelegeam de ce face asta.se comporta ca si cum ar fi iubitul meu, ii pasa mult de mine si ma vroia mereu aproape.si chiar si in ziua de azi face asa.inca mai e acelasi si nici azi nu il inteleg.inca mai simt ceva pentru el dar nu e ca inainte.asta a fost acum un an.acum eu am un iubit, dar imi amintesc de asta cu placere si cu intristare. sfarsit. P.S. sper ca ti-a placut chiar daca ai dat deja funda.
Am o relatie frumoasa, de un an jumate. il iubesc enorm! Pot vorbi despre el ore intregi fara sa ma plictisesc. o amintire care si acum imi povoaca fluturi in stomac desi au trecut cam 9 luni de atunci, a fost cand eram certati si amandou am nimerit in acelasi loc la un concert a lui Connect.R. la melodia "daca dragostea dispare" am inceput sa plang fara sa vreau, el m-a luat in brate si mi-a promis ca a noastra (dragostea) nu va muri niciodata :3. sau mai sunt momente cand ne mai certam, eu nu ma mai suport si imi pierd toata increderea in mine si el imi spune "trecem impreuna peste toate micutsa mea"
Din nefericire am suferit un accident, am stat cateva luni bune in spital mai mult mort decat viu dar sa trecem peste, faza e ca atunci cand am inceput sa-mi revin mereu imi aparea o imagine cu o fata care tot imi zicea "daca ma iubesti esti obligat sa traiesti", iar cand am inceput sa imi revina memoria si sa realizez unde ma aflu si de ce ghici cine era langa patul meu? prietena mea care, dupa cate am auzit eu, a venit zilnic si-mi repeta ceea ce am scris eu mai sus, le-a spus medicilor ca ea ma va readuce la viata si asa a fost, ai multumesc si astazi pentru ce a facut pentru mine. Medicii nu-mi dadeau sperante de supravietuie decat 50%, nu cred ca am avut un sentiment de fericire, de dragoste de viata si, de ce sa nu recunosc, de iubire niciodata ca atunci
miau_1290 întreabă: