Nu stiu ce sa mai fac, uneori ma simt singura, plang din orice. Nu stiu ce e cu mine. De obicei sunt o fata vesela si glumeata, dar pun prea mult la suflet si iau totul prea personal, ma desconsider, ma descurajez singura. Nu stiu ce sa mai fac ca sa evit asta. Va rog, ajutati-ma!
Am mai avut si eu perioade cu stima de sine foarte scazuta. Nu iti face griji. Poate ca ar fi de prisos sa iti spun ca va trece. Asa ca poti considera faptul ca esti un om. Nu un robot. Nimic din ceea ce faci nu trebuie sa fie perfect,pentru ca,daca te stradui,esti un om frumos asa cum esti. Daca ai trecut prin unele lucruri mai grele in viata,incearca sa te gandesti ca acum e mai bine decat atunci. Daca nu e mai bine,fa un tabel si scrie ce te supara,pe o coloana,si ce poti face pentru a repara problema,pe cealalta. Scrie-ti gandurile intr-un jurnal,picteaza/canta/scrie ceva ce stii tu mai bine si arata cuiva care ar aprecia,dar nu inainte sa te convingi singura ca esti unica,in sens bun,in ceea ce faci.
Stiu ca suna ciudat,dar uite, daca iti plac chestiunile profunde, filosofia sau vrei sa vorbim despre problema ta mai mult, ai un partener de corespondenta deja 
Mult succes in ceea ce faci si sunt sigur ca vei reveni la veselia combinata frumos cu maturitatea, fara alte probleme!
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Găseşte-ţi prieteni adevăraţi. Caută o carte sau un serial mişto la care să te uiţi.
Răspunde
Adreseaza-te unui psiholog, singurul care te poate ajuta in astfel de situatii sau stari comportamentale. Sanatate!
M-am gandit si eu sa merg la un psiholog, dar parintilor le e frica ca ma va aduce intr-o stare si mai proasta un psiholog.
Parerea lor este complet gresita, si acest lucru se poate datora faptului ca este posibil/probabil ca ei sa confunde psihologul cu psihiatrul.
Nu cred ca il confunda, doar ca ei considera ca am primit tot ce am vrut in viata (fiind singura la parinti), ei mi-au dat totul, s-au sacrificat si considera ca nu am nevoie de un psiholog. In mare parte sunt normala, adica sunt chiar matura si vesela, rad des dar am uneori perioade cand sunt foarte depresiva.
De ce nu iti cauți un prieten daca te simți singura?
Căuta-ti pe cineva care sa te înțeleagă si sa te aprecieze, nu ai de ce sa te descurajezi toți avem si calități si defecte nimeni nu e perfect,
In viata unul din cele mai importante lucruri este sa ai încredere in tine.
Stiu. Cat despre a-mi cauta un prieten, hmm...asta e alta problema! Simt ca nu sunt atractiva, ca nu sar in evidenta, ca nu plac nimanui!
Autocontrolul este cheia succesului! Impune-ti sa nu mai plangi atat ca iti indepartezi prietenii, apoi tu cazi in depresii si ajungi ca oamenii sa te ocoleasca.
Citeste povestea drobului de sare si vei intelege ca tu iti provoci asemenea durere fara nici un motiv, poate din plictiseala.
Citeste carti frumoase, vesele, ocupa-ti timpul cu munca care sa te epuizeze fizic si psihic, mergi la o sala de zumba, aerobic si psihicul tau se va schimba.
Asculta muzica vesela (fara hip-hop, fara manele, fara muzica de inima albastra si durere) doar disco, hit-urile verii, vesele si pline de viata.
Nu te supăra pe mine dar pur si simplu urasc atitudinea asta de ați plânge singura de mila, daca tu nu faci ceva pentru tine sa știi ca nimeni nu o va face, nu aștepta sa se întâmple minuni căci minunile nu apar așa din senin, totul depinde de tine si in plus de asta nu ai motive sa te consideri neatractivă, pentru mine sunt 3 lucruri pe care eu le consider neatractive la o fata:sa înjure,sa nu se îngrijească,sa fie băiețoasă si iti mai spun ceva într-adevăr fizicul contează la prima impresie dar nu este o chestie decisiva cel puțini la mine,adică fosta mea prietena chiar daca nu era genul meu fizic intr-o luna a ajuns sa ma facă sa o iubesc prin gesturi si prin faptul ca era feminină,"daca te mulțumești cu puțin,puțin vei avea"
Nu mai plânge, nu trebuie sa te schimbi pentru nimeni, dar daca vrei sa o faci fa-o pentru tine, daca ai nevoie de cineva sa mai vorbești cand te simți singura poti sa imi scrii pe private, multă bafta!
Nu imi plang de mila. Pur si simplu am momente cand ma desconsider dar lucrez la asta!
Da, lucrez la asta. Cat despre prieteni, nu am multi dar acei putini care ii am, imi sunt alaturi si macar asta ma bucura! Mersi de raspuns!
Dar. ai prieteni. Vad ca mereu calatoresti si te distrezi. Cum de te simti singura?
Surprinzator de multi nu inteleg situatia ta, eu inteleg pentru ca asa sunt si eu. Desi sunt introvertit si am si putina anxietate sociala, cand sunt cu prietenii sunt fericit si multi zic ca sunt genul care nu pune nimic la inima, dar am perioade cand sunt deprimat si imi pierd motivatia sa fac orice (in special seara, cand stau singur).
Am tot cautat sursa dar e o greseala sa o cauti in exteriorul tau, sa dai vina pe prieteni sau familie. Totul tine de cum privesti tu situatia.
Solutie generala nu am gasit...in momentele acelea ori ies pe afara sa ma plimb cu prieteni (si imediat imi trece) sau meditez(ceea ce ajuta mult).
Daca crezi ca te ajuta sa vorbim mai multe, eu sunt deschis la tot felul de conversatii asa ca trimite-mi un id de skype cel mai bine.
Sunt la fel ca tine. Incerc sa reduc aceste stari cu video-uri de pe YouTube si iesitul cu prietenii.
Oricand sper sa iti placa si sa te ajute :* daca vrei sau ai intrebari, neclaritati, trimite-mi mesaj in privat.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
