numele meu este Marius. Si as vrea sa va povestesc ceva. E destul de lung, daca nu aveti chef nu trebuie sa cititi. Am avut o relatie mai zbuciumata cu o fata... Dar e singura persoana caruia i-as darui orice pe lumea asta, e singura persoana care am iubit-o in toata viata mea, desi am avut mai multe relatii. La inceput era o fata obisnuita pentru mine, o vedeam draguta si stiam ca ea ma place asa ca am decis sa incep o relatie cu ea. Totul mergea oarecum bine dar eu eram tipul ala, asa-zisul "player", care stie sa vorbeasca cu fetele, romantic, dar care nu se ataseaza prea usor de persoane. Nu era neaparat vina mea, datorita unor factori din copilarie comportamentul meu afectiv era mai nedezvoltat. Asa ca nu i-am acordat atentia necesara si a suferit destul de mult. Tin sa mentionez ca eram mici, relatia nu era foarte matura, era si prima ei relatie, deci a fost destul de puerila, dar tot a suferit din cauza mea. Intr-un final ne-am despartit pentru ca mi-a zis ca-i place de altul..desi nu cred ca-i placea cu adevarat. Dupa o vreme am realizat cat de importanta a fost fata asta pentru mine si am realizat ca o iubesc mai mult ca orice pe lumea asta si ca am fost un mare mare idiot ca am pierdut-o. Si atunci am decis sa ma schimb, am trecut de la tipul ala indiferent la un baiat mult mai dragut, mai grijuliu dar si mai emotiv. Si dupa vreo 5-6 luni am contactat-o si am inceput sa vorbim din nou. Si mi-am cerut scuze pentru toate cele intamplate in trecut si i-am spus ca as vrea sa mai incercam inca o data. Si totul era foarte okay, desi a durat ceva pana sa o recuceresc. Am reusit intr-un final si am petrecut 8 luni impreuna, zic eu cele mai frumoase din viata mea. Dar mereu a fost o anumita problema in ele. Eu eram prea sensibil. O iubeam prea mult. Si nu prea imi gaseam cuvintele in fata ei, erau momente cand aveam discutii destul de seci, dar noptile petrecute impreuna compensau. Tin sa precizez ca nu intretineam acte sexuale, suntem minori, dar erau momente cand mai dormeam la ea acasa, cand ai ei erau plecati. Practic, comunicarea intre noi nu era perfecta, dar ne iubeam mult de tot. La un moment dat a fost plecata vreo 2 luni si trebuia sa vorbim la telefon. si eu eram foarte emotionat, desi eram impreuna si totul mergea superb, habar n-am de ce eram asa de timid dar ..mna, eram. Cand vorbeam la telefon in acele 2 luni nu prea radeam, eram asa..nu stiu cum sa spun, "mort". Si atunci am avut si niste probleme in familie de care ei nu i-am spus, si astfel am devenit si depresiv, vazand ca ea se departeaza si devine rece, si nestiind din ce cauza este asa. Nu mi-a spus atunci, atunci a spus doar ca vrea sa fim prieteni si nimic mai mult. Am acceptat, desi nu ar fi trebuit. Si de aici am inceput sa devin extrem de temperamental si trist. Depresia se accentua. Dupa cateva luni de "prietenie" pline de certuri, in care eu eram suparat si sufeream pentru ca ea a plecat din viata mea, mi-a spus ca pur si simplu ea simte ca nu ne potrivim pe motivul ca eu sunt diferit fata de ea, ca eu nu prea rad, ca ea e o fire mult mai copilaroasa si ca eu sunt serios si ca nu se simtea bine niciodata cand eram asa de monoton. Si i-am explicat ca am avut niste probleme si ca totul a trecut si nu voi mai fi asa. Ea mi-a explicat ca acum iubeste alt baiat si ca nu mai simte nimic pentru mine. Ghiciti cine e acel baiat? Cel mai bun prieten al meu. Nu stiu daca el o place sau nu, dar sper ca nu mi-ar face asa ceva. In fine, tot ce stiu e ca pentru mine fata asta a insemnat absolut tot in ultima perioada... Si eu am insemnat mult pentru ea, dar acum nu mai sunt in prim-planul vietii ei, nu ma pot impaca cu gandul asta. Stiu ca am gresit si ma simt in stare sa fac orice pentru ea, pe cuvantul meu ca vreau sa ii pun inelul pe deget intr-o zi. Deci v-as ruga sa imi dati niste sfaturi. Voi ce credeti? Ar trebui sa o las, sau sa incerc sa o recuceresc? Ma simt in stare, dar am nevoie de un plan. In momentul de fata noi suntem prieteni, si chiar colegi. Deci da, o vad in fiecare zi. Si nu stiu ce sa fac. M-am gandit sa incerc sa gasesc o armonie intre comportamentul meu indiferent pentru a o cuceri si cel afectiv pentru a o mentine a mea si astfel as deveni baiatul perfect pentru ea. Dar nu stiu cum sa actionez.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook