Frumoasa povestea, din pacate daca continui fara sa-ti spui sentimentele sa-i spui ce simti, nu se va intampla nimic. E greu, stiu si stiu cat poate sa-ti lipseasca o persoana, + ca o si placi. Sfatul meu ar fi, sa ignori timiditatea si sa faci ceea ce simti, pentru ca este cineva care merita, si este foarte important pentru tine. Acum cateva zile ma gandeam "cum s-ar simtii cineva care iubeste si este iubit? Raspunsul nu-l aveam dar simteam ca este ceva special. Fa ca simti, spune-i in fata daca-l placi, n-o sa regreti, in schimb daca stai, o sa traiesti vesnic cu acest gol care va aparea din ce in ce mai mult. Sper ca, ti-am dat niste sfaturi rezonabile
Doamne. Aşa vă complicaţi existenţa, de ce nu mergi să-i spui ceea ce simţi? Mi se pare atât de absurd să spui că suferi că numai poţi când soluţia e în faţa ta. Dacă ne luăm după logica asta, nu îl iubeşti cu adevărat, pentru că dacă era aşa de mult îi spuneai, încercai orice ca să faci ca lucrurile să fie bine. Lasă orgoliu, asta e cel mai bun sfat posibil. Baftă!
Amandoi sunteti "prosti" in sensul ca asteptati fiecare ceva din partea celuilalt, in ritmul acesta nu o sa ajungeti nicaieri asa ca scapa de timiditatea aceasta de orgoliu si treci la fapte direct.Nu poti lupta cu sentimentul acela frumos la infinitit, cauta`l vorbeste cu el, spune ce simti pentru el lupta pentru fericirea ta nu mai sta pe loc pentru ca mai tarziu o sa regreti nu numai u ci si el.
Pai incearca sa deveniti iar prieteni foarte buni.Si incearca mai pe ocolite sa ii arati ca tii cu adevarat la el si ca el este totul pentru tine.Nu trebuie neaparat sa fii directa.Lasa timpul sa curga.Si in tot acel timp mai pe ocolite dezvaluiei sentimentele.
Te-ai convins cred ca nu numai odata ca mindria nu duce la ceva bun... da, avem si noi mindrie de fata cum au si ei de baiat, dar im asa cazuri ar fi bine sa uiti de mindria ta si sa faci tu primul pas.sa nu uiti niciodata:MAI BINE SA REGRETI DE CEEA CE AI FACUT DECIT SA-TI PARA RAU CA N-AI FACUT.
E o dragoste adolescentina. Si eu am 15 ani, stiu prin ce treci. Poate cel mai bine ar fi sa acceptati amandoi situatia. Sa vorbiti deschis ceea ce simtiti, ce traiti zilnic, si apoi sa ajungeti la o concluzie. Si ai sa spui: Mi-e teama de ce se poate intampla sau mi-e teama sa-l confrunt. N-ai de ce. Nu mai ai ce pierde, doar ce castiga. Incearca, si daca vorbiti deschis ai sa simti o mare usurare. Cred ca e cea mai buna si folositoare metoda. Sper ca ti-am fost de ajutor.
XoXo, Deea, xD!