Sunt noua pe acest site, dar oricum, am o problema grava.Ma legan.Nu stiu daca va vine sa radeti, asa ca fara raspunsuri rautacioase.Deci: imi tin mainile sus, si ma balansez noaptea singura, si uneori, ziua. Dar ziua, este pe o melodie, si ma face sa ma simt atat de bine.Ca si cand ce visez e realitateAsta din cauza ca parintii mei cand eram mica ma leganau in exces.
Ordonare:
După relevanţă
O să crezi că exagerez, însă problema este de natură psihologică.
Încearcă să te dezobișnuiești singură, iar dacă nu reușești, consultă un psiholog.
Baftă!
Răspunde
Unione are perfecta dreptate...asi pune si un =.)) sau :.)) dar nu vreau sa fiu rautacios...
Nu,nu este din cauza asta,din contra, probabil ca nu aveau timpul necesar sau rabdare, sau rea vointa, te laganau ca sa stai"cuminte". Lipsa afesctiunii pe perioada copilariei favorizeaza anumite stari psihotice.La scoala,psihologul, nu a observat lucrul acesta? Sunt copii care nu au parte de afectine parinteasca, chiar daca la momentul respectiv parintii tai gaseau milioane de scuze pentru a justifica comportamentul fata de copil.Sunt parinti care folosesc anumite "pacaleli pentru a linsiti copilul.Cum ar fi biberonul cu ceai pe care copilul il are tot timpul in mana(pentru a se calma si a nu deranja mama), gaseste cotloane in care se ascunde pentru ca se simte in siguranta mai mult decat langa mama,"e smecher/a" pentru ca plange fara motiv(un copil niciodata nu plange fara motiv).Iti dau exemplele astea pentru a intelege ca atasarea copilul fata de mama este importanta.Imi inchipui ca esti destul de mare ca sa poti cauta singura informatii pe net si sa observi ca ai o problema afectiva.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
