Buna TPU am 16 ani jumate si sunt fata sunt cu un baiat de aceea varsta cu mine avem 9 luni, vroiam sa va intreb daca credeti ca ar fi momentul potrivit sa imi incep viata sexuala prin asta nu ma refer doar la penetrare dar si la sex oral sau masturbare reciproca credeti ca as putea sa il las sa se apropie mai mult de mine? dau funda multumesc anticipat

Varsta minima permisa pentru o femeie este de 17 ani si jumatate. Deci mai ai foarte putin de asteptat. Discuta si cu un ginecolog, iti va explica perfect motivele pentru care trebuie sa mai astepti. In plus, si relatia va ajunge in timpul asta la un moment mai bun, in care ati putea face dragoste, nu numai sex sportiv. De sex oral si alte perversiuni sexuale veti discuta dupa majoratul tau, nu inainte.

Poate ca e poate ca nu, depinde, daca tu simti ca trebuie sa-ti incepi viata sexuala atunci asa sa faci dar nu o face numai de a fi in randul pustoaicelor care au o viata sexuala activa inca de la 12-13 ani[varsta ta nu ar fi o problema]

Totusi..ai 16 ani.Mai poti cunoaste multi oameni...si iti vei da seama ca nu e chiar asa. daca il iubesti.fa` acest pas.dar ai grija. poate el nu te iubeste sau poate te iubeste dar dupa o sa se schimbe.ca totusi exista asa ceva .nu stii ce ii poate pielea.nu cred ca il cunosti tu foarte bine daca ai 9 luni cu el..gandeste te inainte.

Daca iti propune sex oral inseamna ca nu te respecta, chiar daca toti spun ca e ceva normal sa stii ca e foarte urat sa faci asa ceva si poate candva ai sa intalnesti pe cineva care o sa-ti spuna ca nu e de acord cu asa ceva ca i se pare o prostie si tu daca ai sa-i spui ca ai practicat asa ceva, ai sa l dezamagesti(nu am practicat asa ceva, nu-ti vorbesc din experienta ci doar iti dau un sfat)sa stii ca din punct de vedere medical nu e bine sa-ti incepi viata sexuala la 16 ani jumate, minim la 17 jumate, nu te grabi, respecta-te...

Bună ziua cu siguranță nu esti la vîrsta potrivită pentru a face sex, esti prea mică, de ce nu aștepți pînă cînd esti pregătită? Dacă regreți după aceea pasul pe care vrei să îl faci?

Nu ai absolut nici un motiv să îţi începi viaţa sexuală. Mentalitatea indusă prin mass-media nu este altceva decât un avânt într-o prăpastie a nefericirii, a neîmplinirii!

Cu două-trei generaţii în urmă, dacă o femeie nu era fecioara la casatorie, era blamată de toată lumea, de propria familie şi în special de tinerii care o cunoşteau şi care nici nu concepeau perspectiva unei căsătorii cu ea!

Astăzi dacă se întâmplă acelaşi lucru, fata are impresia că scapă mai ieftin, dar „bumerangul" consecinţelor o va dezmetici mai târziu, când îşi va vedea familia compromisă şi nefericită!

Dar nu are oare prietenia suficient farmec şi fără... ceea ce îi este propriu - căsătoriei?

Începerea vieţii sexuale înainte de familie, în 99% din cazuri nu se continuă cu o relaţia definitivă, cu o căsătorie cu pănglicuţe roz şi cu rochie de mireasă, ci dimpotrivă, cu o reciclare de mâna a doua! E trist dar în 99% din cazuri, din păcate, tânăra vinovată nu rămâne decât o aventură, un trofeu, o sticlă de bere iubită cât nu era consumată încă, dar aruncată în spate după aceea, un „prezervativ" uman, folosit, şi numai bun de înlocuit cu altul mai „curat".

Pentru că fără să-şi dea seama, un bărbat, oricât de desfrânat ar fi, tot un lucru „curat" îşi caută pentru sufletul lui. Chiar şi fără să-şi dea el seama că are nevoie de asta, intuitiv va observa dacă acest lucru există sau nu în sufletul ei!
Poate să se spele ea numai în aloe vera, că de acest „rapăn" al dezonorării ei ca femeie nu îl va scoate cu nimic!
Pe cât de mare este atracţia bărbatului faţă de orice femeie, pe atât de dură este exigenţa lui cu ceea ce ar vrea să găsească în sufletul ei! Dar când ea se descrăcănează în cele din urmă, el, îşi dă seama fără să vrea, cu cine are de-a face!
Şi atunci...

Iar problema bărbatului ca desfrânat, nu este doar aceea a instanţei divine, ci şi a acelei instanţe a vieţii care îl va face să vadă cam ce înseamnă să-i predai altui soţ o femeie „folosită", simţind asta pe propria lui piele!

Scopul real al acestei vârste este pregătirea pentru viaţa de relaţie, pentru o căsnicie fericită. Pierderea fecioriei înainte de căsătorie reprezintă o condamnare la eşec a familiei! Mai devreme sau mai târziu, statistica nu minte!

Maturizarea pentru o relaţie, fie ea chiar şi de prietenie (pentru că şi aceasta are nevoie de pregătire), maturizarea deci pentru o relaţie, este o maturizare pe „teren" psihic, la nivelul spiritului şi spiritualului! Cine îşi imaginează că pregătirea se face prin informare despre sexualitate, şi-a dat singur foc la casă înainte de inaugurare. Va încerca apoi să se adăpostească printre bârne şi scrum...

Un băiat dacă ţine cu adevărat la o fată, nu va pune presiune, nu o va desconsidera, ci mai mult, o va respecta pentru demnitatea ei, demnitate de care el ştie şi simte că are nevoie!

Nu te grabi iti va parea rau pe urma

Eu ma refer daca varsta este potrivita pentru a face acest pas dar va rog fara ironii

DA. Daca ai inceput sa te gandesti la asta, ar fi bine sa incerci si te decizi apoi daca iti place sau nu. Pregatita esti, si 9 luni e chiar mult.

Cred ca daca te iubeste si tu simti asta, simti ca este omul potrivit SI ESTI TU GATA SPRE ACEST PAS! atunci fa-0