Am o problema foarte ciudata.
Mie mi-a placut de un tip timp de 9 luni, dar nu era nimic intre noi. Acum 3 luni am aflat ca ma place si el si cand am obervat asta, prima luna am început sa flirtam amândoi intr-una, eram pe modul cu fluturași in stomac, dar problema era ca niciunul nu putea face primul pas.
Acuma întrebarea e: sigur o sa fim in relatie la un moment dat ca unul dintre noi o sa cedeze, dar daca ma bag cu el in relatie, o sa mai simt fluturii aia?
Am o fobie ca atunci cand el o sa ma pupe sau îmbrățișeze, eu nu o sa am nicio reacție.
Oare o sa fie ca prima data?
Inca il simt atrăgător si alea, dar mi-e frica ca eu nu o sa ii ofer iubirea pe care el o sa mi-o ofere...

Este ceva greșit cu mine sau astea is doar in capul meu? Imi fac griji prea multe?

La fel de multe, intrebari si temeri ai avut in fata tuturor inceputurilor, dar le-ai uitat dupa ce inceputul a devenit amintire. Primii pasi, prima zi de scoala, prima vizita la stomatolog si tot asa... Nu te ingrijora, mergi inainte si nu lasa temerile sa te intoarca din drum sau sa iti devieze traiectoria! Fa ce simti si va fi bine!

Mulțumesc mult de tot.
Ai un răspuns foarte frumos.
Ma simt ciudat sa intru intr o relație ținând cont ca nu am fost niciodată in una. Eu sunt mai emotiva de fel si tot imi creez in cap gânduri card nici măcar nu ar trebui sa le am.
Merci!

Fara a musca si gusta dintr-o bucata de ciocolata, oricat si oricum ti s-ar explica care este gustul ciocolatei, nu vei reusi nici macar sa banuiesti sau sa-ti imaginezi daca este ''buna sau rea''. Este exact fel si in cazul dragostei si al iubirii, atat timp cat nu vei incerca si nu le vei si experimenta in mod real. Cu o mica doza de curaj cat si putin tupeu, poti fi tu cea care face primul pas. Succes!

Offf. E extrem de greu. Eu știam ca băieții sunt cei care ar trebui sa facă pasul, dar se pare ca nu e tot timpul asa.
El nu il poate face pentru ca el a primit odată friendzone, dar eu chiar nu am niciun motiv.
Am încercat odata, dar cand s-a uitat la mine cu ochii lui albastrii, pur si simplu m-am intimidat si nu am putut.
Problema este ca mie nu imi este frica ca o ss zica nu(asta 100%.nu se întâmplă), problema e ca ma rușinez si nici nu stiu cum o sa ii zic si mi frica ca o sa ma bâlbâiesc.
asta e problema.
merci mult de sfat!

Iti faci prea multe griji. Intai sa se intample apoi vezi tu. Fluturasii nu poti sa i simti tot timpul, ar fi culmea, asta nu e singurul indiciu ca iti place cineva. Ideea e ca un pic cred ca esti dezamagita ca baiatul nu face odata primul pas

Hey!
Da is dezamăgită ca nici el nu face pasul, dar nici eu. Deja ma enervează cand vad ca se uita la mine insistent si nu face nimic si in mintea mea e cv de genul'' zi odată, ca dacă nu zici imi pierd sentimentele după tine''
Dar si eu sunt enervanta ca pur si simplu nu pot. Ma ia cu leșin...
Deci intr o zi chiar m-am dus către el sa ii spun, dar cand s-a uitat la mine, nu am putut si gata, am luat o pe alta direcție.
Ne placem amândoi mult, dar daca suntem prosti ambii nu avem ce face. Ori nu ne mai băgăm, ori ne uitam unii la alții ca la niște extratereștri.
Viata asta e ciudata. jur
In primul rand, de ce m-am îndrăgostit de el( 10 luni il aveam in gând). Daca nu ma i dragosteam de el, nu sufeream atâta.

Oricum se pare ca eu trebuie sa fac pasul ca el oricum are câteva motive de ce nu il face(a primit friendzone odată, sunt mai antipatica de fel si el e genul mai introvertit cand vine vb de relații).
O doamne...
Merci mult de răspuns! Apreciez!

Te înțeleg, ți ai dori sa fie mai curajos și asa ar și trebui, chiar dacă a fost dezamăgit, băieții din ziua de azi sunt prea moi prea sensibili, dar încearcă vezi ce iese, poate reușiți sa mergeți la un party ceva și se schimba un pic atmosfera și prinde și el curaj