| simonafrumoasa a întrebat:

am si eu o poveste care se balanseaza intre dragoste si tragica tragedie! sunt profund indragostita intr-un barbat mult mai batran decat mine!
povestea noastra, bine recunosc ca este mai mult poveste mea deoarece doar eu il iubesc, important este ca o inima bate pentru o alta si asta e o forma de iubire. revenind la subiect poveste a inceput cand parintii mei au batut palma cu el pentru o afacer. atuncia el mi se parea un tip arogant plin de sine si oarecum nesimtit. il dipretuiam cu toata firea mea as fi data orice sa nu fie partenerul de munca al tatalui meu. a trecut ceva vreme si am aflat ca el are o sotie, a doua din viata lui si un copil cu nu multi ani mai mic decat mine. sotia lui o scorpie in adevaratul sens al cuvantului gazduia ura si invidia in sufletul ei iar in ochii ei intrase de mult rautatea.
cu fiul lui nu m-am intalnit de foarte multe ori insa el ma vede ca pe o amica, daca ma numit vreodata asa. de cate ori cand tata trece si prin fata casei lui sa il lase la scoala diminetile aveam oczia sa vorbim. cu timpul barbatul pe care il iubesc acum devenise atunci un adevarat cosmar pentru mine.
il uram, insa nici eu nu stim de ce. daca m-ar fi intrebata cineva atunci de ce il urasc nu as fi stiut sa raspun la fel cum nici acum nu stiu.
intr-o zi pe cand ramasesem singra in biroul tatalui meu nu am bagat de seama ca el era la munca in biroul alaturat si am inceput sa vorbesc cu secretara tatalui meu cat de enervant poate fi "noul partener al tatalui" meu. val vartej a iesit el atunci din biroul sau si fara sa mai arunce o pric=vire spre mine a plecat trantind usa, lunadusi masina si gonind ca un nebun pe sosea. m-am simtit cam prost atunci. ne mai stind unde sa ma ascund de rusine. cand secretara m-a intrebat ce urma sa faca am urlat cat de tare am putut
" bine, sa plece n-are decat daca avea vreo pproblema trebuia sa imi zica in fata" si m-am trntit furioasa intr-un fotoliu. nu stiu cum de inca imi mai amintesc toate aceste, presupun ca e tot puterea dragostei. iar crezandu-ma probabil nebuna secretra a plecat zicand ca ma lasa singura sa imi adun gandurile.
el s-a decis sa rupa intelegerea dupa cativa ani fix inaintea majoratului meu. cand am aflat de la tatal meu vestea am simtit ca un cutit mi se retezea in inima, de abia atunci incepea razboiul in inima mea. cand am aflat eram incaltata cu o pereche de pantofi cu un toc inalt primite de la el iar atunci m-am ingalbenit la fata am inceput sa ma balengan in partea stanga rupandu-mi tocul drept. simteam ca mor ca nu mai exista viata. nici eu nu stiam atunci de ce am rectionat asa pur si simplu asa simtisem. tata m-a intrebat dca nu cumva ma indragostisem de el sau daca mai grav nu exista ceva intre noi. am tipat cat de tare am putut negand ceea ce ma intrebase tatal meu si ne mai dandu-i posibilitatea de a mai zice ceva am iesit trantind usa. atunci am fugit ingrozit la mine in camera un m-am pus pe un plans amarnic. atunci mi-am dat seama ca tot ce vreau era sa fie langa mine si sa nu ma fi purtata in asemenea hal cu el dar in zadar nu a sa apreciez ce aveam. de atunci el imi este in gand non stop si chiar daca as vrea sa mi-l scot din gand nu as putea.
dupa cum v-am zis el a plecat cu o saptamana inainte de ziua mea iar chiar in ziua zilei mele l-am revazut in noua sa masina, un bmw dupa care orice pitipoanca ar tanji. m-am uitat la el intocmai ca o proasta cu intentia de al saluta dar cand a ridicat si el capul m-am pierdut imi aminetsc ca ne uitam amandoi unul la altul ca doi nebuni dar acum imi amintesc doar o singura imagine el, intocmai ca o icoana. momentul magic s-a terminat cand am plecat trasa de colegii mei cu care eram. deoarece acestia au vazut ca ma inrosesc si incep sa trebur au vrut prima oara sa ma duca la spital pentru ca mi-au zis ca am inceput sa arat foarte prost si ca nu ii auzeam cand ma strigau. el parca era cucerit de ochii mei ne putand sa faca o miscare catusi de mica. sunt sigura ca el ma crede acum nebuna de legat. de la incidentul de atunci a mai trecut fix un an si doua zile in care nu am incetat sa ma gandesc non stop la el si la farmecul lui. si hop ne-am intalin, el invitat la o cine deoarece au mai tinut legatura. toti eram imbragati la 4
ace. eu aveam o rochie rosie pe care stiu ca am luat cand s-a oferit sa ma conduca la mall. atunci iar s-a abatut o veste groaznica peste mine.
el a anuntat ca este grav bolnav cu inima si are o tensiune exagerat. earm si sunt sigura ca pe nevastasa o durea in cot de boala lui pentru ca stiu ca daca el intarzaie chiar o ora acasa ural tipa ba mai si ii da una peste brat. ea mai facuse odata asa o sencena la el la birou dar chiar daca era lovit si batjocorit el incerca sa o linsiteasa cu vorbe frumoase. atuncia cand am aflat de boala lui m-am inecat oase de peste si am lesinat. cand m-am trezit mama imi spala fata cu lacrimile ei iar tat plagea pe alta parte pe cand iubirea meau tipa "moare simona". cand am deschis ochi mi-am dat seama ca ceea ce mi se intamplase era c a rupt din filme. pana atuncia nu credeam in asa o dragoste puternica intocmai ca in filme.acuma cred in ea intocmai cum cred ca pe mine ma cheama simona. si simt ca atuncia cand sunt cu el orice este posibil si nimic nu este asa de greu de indeplinit. insa inca tot am impresia ca cineva de susu nu ne vrea impreuna. relatiai dintre noi doi mi-a adus probleme la liceu. cand imi era frica ca daca nu povestesc cuiva ceea ce mi se intmpla ma voi sinucide le-am povestit prietenelor mele totul. si cand m-am certat cu el au inceput sa zica tuturor despre iubirea mea interzisa, astfel vuind aproape tot liceul ca simona este indragostita de "un bosorog." nu conteaza ceea ce zice restul eu pe el il iubesc si nu mai conteaza. insa acum ca am aflat ca el este grav bolnav vreau sa fac tot ceea ce imi sta in putere sa iau legatura cu el si sa ii spun ca il iubesc. am scris asta pe TPU ca sa imi dati un sfat prin care sa ma ghidati cum sa ii marturisesc iubirea ce eu port. vedetii si voi ca nu am avut ocazia sa il pretuiesc cand era cu mine si acum nu vreau sa merg sa ii marturisesc asta in fata sicriului sau. il iubesc. as da orice pentru el. va rog dati-mi un sfat! nu vreau raspunsuri in bataie de joc!

6 răspunsuri:
| tuGatita a răspuns:

Wow simona cat ai scris! nici nu stiu cum am avut rabdare sa citesc tot tinand cont ca nu era chiar descifrabil scrisul. In fine, uite ce as face in locul tau: as lua nr lui de telefon si i-as da intalnire, o data de 2 ori de 3 ori pana accepta (asta in cazul ca refuza). Ziceai ca poti face orice pentru el, ei bine daca nu merge cu intalnirea il cauti la el acasa! Daca iese nevasta lui ii spui ca vrei sa vorbesti cu el neaparat. E cam dificil, totul e sa ai incredere in tine, sa faci orice sa fii cu el, sa induri chiar umilinte pentru a obtine ceea ce iti doresti. Succes!

| DeeeaA a răspuns:

Buna,Simona!
Da...intr-adevar o poveste!straight face
Nu ai spus care e diferenta dintr voi doibig grinhappy.

| teiubesteuna a răspuns:

Bravo! dar mai invata sa scrii si apoi sa vezi dragostea '' adevarata'' eu nu cred in asa ceva pentru ca e doar o gluma e o poveste parca desprinsa din filme mai viseaza mai intai cati ani ai tu 18? si apoi cati ani are el 30? parinti tai chiar nu zic nimic eu zic ca ar trebui sa iti gasesti unu mai de varsta ta! nu zic sa nu il ajuti pentru ca e un om bolnav dar de mai mult nu cred ca ar avea nevoie crezi ca isi va lasa sotia pe ultima suta de metri? da poti sa ii zici ca il iubesti dar nu cred ca o sa mai vrea sa fie cu tine trebuia sa inveti de prima oara sa il pretuiesti! eu nu zic sa te iei dupa mine ti-am dat doar un sfat!

| neutrino a răspuns:

Respecta-i familia acum. Nu tu esti importanta in clipele acestea. Multa sanatate!

| MeGustaSiempreTu a răspuns:

Offf....de fiecare data dragostea ranestesad...Si eu am patit ceva de genul happyDar uite cum am trecut pestewinking:1>Am incercat sa ma axez pe baietii de varsta mea(si am reusit)2>M am gandit ca sotzia lui m ar considera o cu***a daca as fii cu el 2. m am gandit ca sunt prea mica pentru gusturile lui 3.Chiar daca as ajunge sa ma insor cu el ar muri inaintea mea si atunci as fii dramatacrying 4.Chiar daca a fost greu am discutat cu parintii mei despre asta(la mine nu a fost nevoie de psiholog dar la tine cred ca ar fi binewinking ).
Noroc sper sa iti revii skumphaa:*:*:*

| simonafrumoasa explică (pentru DeeeaA):

Varsta si starea civila!