Nu e asa usor cum pare... Ar fi o conversatie in genul "Buna. Dar esti cumva suparat pe mine?" si nu sunt sigura daca e o idee atat de buna... Mi-e frica ca dupa aia sa nu creada (adica sa isi dea seama) ca poate din niste gesturi de ale lui total semnificative am inteles eu cine stie ce.
Mie mi s-a intimplat la fel cu un coleg, am incercat sa-l intreb ce are insa de fiecare data se indeparta de mine, tinea cont mai mult de ceea ce spun ceilalti colegi, chiar daca nu era nimic mai mult intre noi decit o simpla prietenie. Consider ca acest baiat tine mai mult la statutul sau social decit de alte persoane care chiar vor sa-i fie alaturi. Trateaza-l la fel cum o face si el, acesta ii sfatul meu pentru tine, uneori chiar e greu ii intelegi.