Intai vreau sa va zic povestea mea si dupa sa imi ziceti parerea voastra.


M-am cunoscut cu o fata pe un joc, ne-am atasat destul de tare unul de celalalt si intr-un final ea mi-a dat poze cu ea si eu ei web. Ne-am indragostit amandoi si am decis sa fim impreuna dupa un anumit timp. Distanta dintre noi este de 240Km. La inceputul relatiei nu prea eram iubitori si nu vorbeam exagerat de mult dar, dupa 2 luni am inceput sa fim dependeti unul de celalalt. P.S : ea are 16 ani eu 15 .


Am stabilit ca ea sa vina in oras la mine vara, cam dupa 3 luni de relatie. Inainte sa vina, cam 20 zile inainte ne-am certat tare si tatal ei a vazut-o plangand. Nu i-a mai dat voie sa vina si i-a restrictionat sa mai fie cu mine. Dupa un timp, 1 saptamana, ne-am impacat si totul a revenit la normal.


Amandoi ne doream foarte tare sa ne intalnim, dar tatal ei are probleme cu locul de munca si nu isi permite. Eu nu pot sa merg la ea pentru ca mama e foarte ingrijoratoare si e normal, nu m-ar lasa sa plec la 240Km de acasa la cineva pe care nu cunoaste si na. intelegeti voi.


In prezent avem 6 luni jumate de relatie, si amandoi am inceput sa suferim din cauza distantei. Incepe scoala si nu mai avem posibiltati sa ne intalnim . Am inceput sa plangem mult. Am hotarat intr-un final sa renuntam. Putem sa ne intalnim doar vara viitoare si abia a inceput scoala. Cand vorbeam sa renuntam, eu am inceput sa plang tare in hohote, nu mai puteam, simteam ca mor. Ea are ceva probleme cu inima si a trebuit sa mearga la spital. Amandoi suferim mult si nu putem sa ne despartim. Dar e si foarte greu sa asteptam 9 luni pana se ne intalnim. Suntem dependeti unul de celalalt, n-am iesit niciunul aproape deloc din casa vara asta. Ne iubim mult de tot si suntem disperati... nu stim ce sa facem.


Ce spuneti, ce parere aveti? :s

E cea mai tampita poveste pe care am citit-o.

Ca visezi frumos in loc la 16 ani sa te pregatesti de scoala si sa ai o prietena reala tu te multumesti cu ceva imaginar,eu te intreb ceva de ce anume esti sigur in legatura cu ea? parerea mea e ca te amagesti singur traind din iluzi,vise, trezeste la realitate, poate face misto de tine si are iubit de unde sti ca nu e asa? de unde sti ca faza cu tatal ei nu e vrajeala? poate iubi nu o lasa, esti prea credul parca ma vad pe mine in tine, de asta isi spun gandeste rational, esti tanar ce relatii invata scoala, fa ceva cu viata ta, de iubire ai tot timpul, nu vezi ce falsa e lumea tu crezi in relatii la distanta ce sa spun, serios tu crezi ca nu ai merita una reala? sti ce inseamna sa simti cum e cand te saruti? faci sex? tu ce saruti? te multumesti cu poze si atat trist

Daca ai stii ce s-a intamplat intre noi nu ai mai spune asta, dar intr-un fel ai dreptate...

Man eu stiu cat de ipocrite,false,mincinoase, manipulatoare sunt unele fete/baieti in ziua de azi, eu isi spun ca de fapt nu sti nimic, te minti singur daca ma contrazici si eu am avut relatie virtuala, am avut si prietenii/prietene care au avut, gandeste-te are 15 ani ce naiba sta singura, gandeste-te ca sunt baieti multi ce aia e asexuala,in fine nu trebuie sa ma crezi,fiecare crede ce vrea,la varsta ta nu era frumos sa ai o fata si tu,sa nu isi pese de distanta, tatal ei, sa o vizitezi, sa o saruti, sa faci sex ca esti mascul, asa ce ai iluzi si atat

Mai va puteti vedea si in vacanta de iarna, cea de paste, asa ca nu disperati, aveti ocazii.

Deci ca sa inteleg: o iubesti atat de tare incat "Eu nu pot sa merg la ea pentru ca mama e foarte ingrijoratoare si e normal, nu m-ar lasa sa plec la 240Km de acasa la cineva pe care nu cunoaste si na"... dar ea voia sa vina la tine sa te vada.
Pai avand in vedere ca mama ta isi face griji pentru tine iar tatal ei nu isi permite...probabil nu va veti intalni in urmatorii 2-3 ani.

Relatiile la distanta (mai ales cele incepute si consumate strict la distanta), nu prea au sorti de izbanda.

Sunteţi prea mici pentru o relaţie la distanţă.