O prietena are 14 ani si este impreuna cu un baiat (16 ani) de 11 luni! Ei se gindesc sa intretina relatii sexuale,dar ei ii este frica ca parintii sa nu afle! Cum credeti,ce trebuie sa faca? Sa accepte sau sa mai astepte? Prietenul ei nu o obliga,ii spune ca cind ea o sa fie pregatita,atunci o sa faca, dar ea isi doreste mult asta, la fel si el!

Pentru cel mai bun raspuns, dau funda. Explica-ti de ce si cum?

La 14 ani imi era frica de examen, nu se săcs

Da,ei si de asta ii este frica!

Prietena aia de fapt eşti TU. Aşa de rău te mănâncă?

Dacă e aşa încuiată atunci spune-i tu să aştepte până la vârsta de 18 anişori.
Într-o bună zii te va strânge în braţe dacă îţi va asculta sfatul.
Dar e decizia ei.

Nu este bine să-ţi începi viaţa sexuală acum. Mentalitatea indusă prin mass-media nu este altceva decât un avânt într-o prăpastie a nefericirii, a neîmplinirii!

Cu două-trei generaţii în urmă, dacă o femeie nu era fecioara la casatorie, era blamată de toată lumea, de propria familie şi în special de tinerii care o cunoşteau şi care nici nu concepeau perspectiva unei căsătorii cu ea!

Astăzi dacă se întâmplă acelaşi lucru, fata are impresia că scapă mai ieftin, dar „bumerangul" consecinţelor o va dezmetici mai târziu, când îşi va vedea familia compromisă şi nefericită!

Aşa că puţină răbdare nu strică, îl poate determina pe „nehotărât" să ia o decizie. Ori aşteaptă în continuare aventura, ori preferă să facă pasul spre o relaţie serioasă, aducând în discuţie ceea ce înseamnă pentru el căsătoria...

Cu ceva timp în urmă, dacă fata nu-şi păstra demnitatea, nu o mai lua nimeni, toată viaţa. Astăzi vremurile s-au schimbat dar, motivul pentru care în trecut nu o mai lua nimeni de soţie, astăzi este cel care destramă mai târziu familia.
Nu este la voia întâmplării faptul că pentru începerea vieţii intime, Dumnezeu a lăsat căsătoria şi nu altceva. Motivul este justificat prin consecinţe şi nu prin capricii!

Ce să facă?
În nici un caz compromisul de a se dezonora! Dacă ar fi vorba despre tine, spre exemplu,
Nu vei câştiga, ci îţi vei pierde atuurile care CONTEAZĂ CU ADEVĂRAT LA O FATĂ!

Întotdeauna este ESENŢIAL PENTRU TINE ca FATĂ să te lămureşti în ce măsură ţine el la tine. Îţi vei da seama de asta dacă îi vei pune o barieră jos. Dacă îi vei condiţiona pretenţiile lui „hormonale" de căsătorie. Îţi vei da seama de intenţiile lui, din atitudinea lui în faţa acestei probleme. În nici un caz, subliniez, în nici un caz nu ai ce face cu un băiat/bărbat nehotărât. La vârsta lui orice răspuns negativ (de „nehotărâre") îi trădează intenţii „neserioase", chiar dacă nici el nu conştientizează acest lucru!

Dar nu are oare prietenia suficient farmec şi fără... ceea ce îi este propriu - căsătoriei?

Începerea vieţii sexuale înainte de familie, în 99% din cazuri nu se continuă cu o relaţia definitivă, cu o căsătorie cu pănglicuţe roz şi cu rochie de mireasă, ci dimpotrivă, cu o reciclare de mâna a doua! E trist dar în 99% din cazuri, din păcate, tânăra vinovată nu rămâne decât o aventură, un trofeu, o sticlă de bere iubită cât nu era consumată încă, dar aruncată în spate după aceea, un „prezervativ" uman, folosit, şi numai bun de înlocuit cu altul mai „curat".



Pentru că fără să-şi dea seama, un bărbat, oricât de desfrânat ar fi, tot un lucru „curat" îşi caută pentru sufletul lui. Chiar şi fără să-şi dea el seama că are nevoie de asta, intuitiv va observa dacă acest lucru există sau nu în sufletul celei de lângă el!
Poate să se spele ea numai în aloe vera, că de acest „rapăn" al dezonorării ei ca femeie nu îl va scoate cu nimic!
Pe cât de mare este atracţia bărbatului faţă de orice femeie, pe atât de dură este exigenţa lui cu ceea ce ar vrea să găsească în sufletul ei! Dar când ea se descrăcănează în cele din urmă, el, îşi dă seama fără să vrea, cu cine are de-a face!
Şi atunci...

Iar problema bărbatului ca desfrânat, nu este doar aceea a instanţei divine, ci şi a acelei instanţe a vieţii care îl va face să vadă cam ce înseamnă să-i predai altui soţ o femeie „folosită", simţind asta pe propria lui piele!

Scopul real al acestei vârste este pregătirea pentru viaţa de relaţie, pentru o căsnicie fericită. Pierderea fecioriei înainte de căsătorie reprezintă o condamnare la eşec a familiei! Mai devreme sau mai târziu, statistica nu minte!

Maturizarea pentru o relaţie, fie ea chiar şi de prietenie (pentru că şi aceasta are nevoie de pregătire), maturizarea deci pentru o relaţie, este o maturizare pe „teren" psihic, la nivelul spiritului şi spiritualului! Cine îşi imaginează că pregătirea se face prin informare despre sexualitate, şi-a dat singur foc la casă înainte de inaugurare. Va încerca apoi să se adăpostească printre bârne şi scrum...

Un băiat dacă ţine cu adevărat la o fată, nu va pune presiune, nu o va desconsidera, ci mai mult, o va respecta pentru demnitatea ei, demnitate de care el ştie şi simte că are nevoie!