Buna, TPU! O sa fie o postare lunga, dar incerc sa o scurtez pe cat de mult posibil. Acum 2 ani, o buna prietena de-a mea s-a cuplat cu un tip (ei se cunosteau de 4-5 ani, iar acum 5-6 ani au avut o tentativa de a fi impreuna, insa el aparent prefera doar sexul). Asa ca au lasat-o balta, nu am mai vorbit, pana acum 2 ani cand el a inceput sa discute iarasi cu ea, iar dupa aceea s-au cuplat. Au fost impreuna 2 saptamani (timp in care amandoi nu luau relatia in serios, iar ea se indragostise de altcineva). Ea s-a despartit de el, spunandu-i ca nu simte nimic deosebit pentru el, iar el a spus ca e in regula. Cand am aflat ca s-au despartit, am intrebat-o pe prietena mea daca este alegerea buna pentru ea (precizez ca a avut doar relatii cu baieti "rai" care au ranit-o), iar ea a spus ca da, ca nu il place. Eu am inceput sa devin amica cu acest tip (prietena mea stia din prima, i-am spus, sunt genul de persoana directa care nu se ascunde) si a spus ca este super ok si ca nu e niciun fel de problema si ca pot face ce doresc. Din amici am devenit BFF, iar din BFF, prieteni cu beneficii. Eu voiam mereu mai mult, asa ca l-am intrebat daca nu ar fi momentul sa incepem o relatie, pentru ca ne comportam ca si un cuplu. El a spus ca nu e pregatit pentru o relatie. Vara trecuta in august 2018, vorbea cu un prieten de-al lui si i-a spus ca eu sunt iubita lui. Practic el a hotarat sa fie din acel moment cu mine oficial. In acesti 2 ani de cand ne cunoastem am intampinat si bune si rele. Cele mai rele momente au fost certurile si discutiile in contradictoriu. El se considera un om rational, desi nu este atat de rational precum pretinde ca este. Cand incepeam o discutie in care ii spuneam ce ma deranja, ori o evita, ori spunea ca incep cearta. Nu puteam nicicum sa ii spun ce ma deranjeaza fara sa nu imi reproseze ca incep cearta. El este o fire destul de inchisa cand vine vorba despre sentimente si discutii deep, asa ca le evita. Eu nu sunt la fel ca si el, asa ca ma blama pentru simplul fapt ca eu am un alt fel de mindset. Totusi, pe atat de diferiti suntem, pe atat de mult gasesc si multe asemanari. Ne-am format propriul nostru limbaj, langa el, linistea nu este tulburatoare, ne iubim mult, avem oarecum aceleasi teluri. Ideea este ca el nu doreste sa comunice suficient de mult cu mine si considera ca anumite subiecte sunt de evitat, desi ma deranjeaza ceva. Acum 3-4 zile a hotarat ca trebuie sa ne despartim. Nu ar fi prima oara, ne-am despartit de nenumarate ori, dar mereu ne-am impacat in cateva zile maxim. Dar inainte de a ne desparti, l-am intrebat daca vrea sa ne despartim si a spus nu, iar dupa aceea am ajuns iarasi la un argument si i-am spus ca daca nu ii convine sa plece. Si a spus ca pleaca pentru ca nu se mai simte bine, nu mai simte linistea doar pentru ca eu ii spun ce ma doare, ce ma deranjeaza, ce nu ma deranjeaza. Si dupa aceea a spus ca mai bine facem un compromis in care 2 sapt ii ofer o pauza, iar dupa aceea vedem ce facem. Precizez ca am mai avut in jur de 2 pauze in care a spus ca prefera linistea, dar ca i-a fost dor de mine. Prietenii nostri stiu cum suntem noi, iar intr-o zi o prietena de-a lui mi-a dat dreptate in tot ceea ce am spus, iar el s-a suparat si o contrazicea si pe ea. Este o fire destul de orgolioasa, se enerveaza repede si ii trece greu si eu ma enervez repede, dar imi trece la fel de repede. El poarta ranchiuna dupa o cearta, se comporta urat, este sarcastic, iar aceasta este metoda lui de a ma face vinovata pentru ca mi-am expus punctul de vedere care nu corespunde cu al lui. Dupa aceea ii trece si lucrurile se aseaza. Insa nu mai suport un asemenea tratament si ma gandesc ca e mai bine ca am luat aceasta pauza. Totusi, nu imi doresc sa il pierd. Ne iubim extrem de mult, ne completam, desi nu suntem la fel, exista grija, sustinere si devotament. Doar ca, comunicarea si rabdarea lipsesc.
Credeti ca in aceste 2 saptamani este loc de a se schimba macar un pic, de a-l face sa reflecte asupra relatiei noastre? Credeti ca isi va da seama de greselile facute? Credeti ca mai exista vreo speranta pentru noi daca se vor remedia problemele?
Precizez ca am cazut la comun acord sa nu ne vedem cu alte persoane, sa nu flirtam, sa nu intretinem relatii sexuale.
Va multumesc!

Ai spus ca-i o relatie cu beneficii, asa-i?
"Din amici am devenit BFF, iar din BFF, prieteni cu beneficii."

Ce dumnezue astepti de la unul care nu vrea sa se implice sentimental, pentru ca nu are sentimente puternice pentru tine, vrand numai sex?

Nu cred că se va schimba, oamenii rareori își schimbă obiceiurile ori mentalitatea, mai ales dacă au impresia că nu greșesc cu nimic. Și nici nu are motivația s-o facă, relația voastră e într-un fel de purgatoriu, vă certați, vă împăcați dar certurile nu rezolvă nimic iar relația nu evoluează. Va aștepta probabil două săptămâni să-ți treacă supărarea și se va întoarce spunând din nou că-i este dor.
El nu pare să aibă un caracter prea frumos, e genul care simte nevoia să-l pedepsească pe celălalt ca să-și impună punctul de vedere; tu, pe de altă parte, încerci să-l schimbi deși se presupune că dacă iubești un om, o faci cu tot cu defecte.
Dacă problemele sunt prea mari iar el nici măcar n vrea ca tu să aduci vorba despre ele, pentru ce mai rămâi alături de el? Te vezi în relația asta și peste 20 de ani? Cu pauze de 2 săptămâni ori de câte ori începeți să vă stați în gât unul celuilalt? Ce fel de iubire e asta? E o relație toxică și într-un final o să vă distrugă.

A fost o relatie cu beneficii, insa ne comportam ca si un cuplu. Din august 2018 suntem, sau ma rog, am fost impreuna oficial. Noi ne placeam reciproc, insa el nu a dorit sa fim impreuna, pe motiv ca el nu a mai avut o relatie stabila pana la mine si ii era frica de esec. Lui oricum ii este frica de esec in orice aspect al vietii. Asa ca am acceptat sa fim prieteni cu beneficii pentru ca amandoi avem si in continuare o varsta in care sexul este important. Si sincer, alaturi de el m-am simtit lipsita de inhibitii, de accea am ales in felul asta. Nu m-a fortat niciodata sa facem sex, pur si simplu venea de la sine.

Eu il iubesc intr-adevar cu tot cu defecte, dar ce facem atunci cand el este cel perfectionist in ecuatia asta? El considera ca totul trebuie sa fie perfect. De la munca, pana la familie, pana la prieteni. Nu doresc sa il schimb, insa doresc ca el sa isi schimbe putin viziunea asupra relatiei. Putin mai mult. Nu stiu daca ma vad cu el peste 20 ani. Dar am speranta ca un om se poate schimba macar putin pentru a nu ii mai face rau unei persoane si implicit lui insasi. Eu am reusit sa fac asta de dragul relatiei si de dragul meu. Si evoluez de la zi la zi prin pasi marunti, insa sper sa o faca si el si sa nu dea vina pe relatie ca nu evolueaza el ca si om. Pentru ca, crede-ma, cand eram la inceput era si mai rau, iar eu pot spune ca l-am adus intr-o etapa in care e un om mai bun de la zi la zi. Dar mai are de lucru. Si eu nu il mai pot ajuta. I did everything.

Lui nu-i este frica de esec ci nu vrea sa isi ia angajamente si sa faca compromisuri pentru nici o femeie, de aceea vrea relatii cu beneficii.
Nu-i prost baiatul, stie ca-n felul asta are tot ce vrea buricul lui, fara sa-si complice viata si iesitul afara, cu cine-i place.
Accepand relatiile cu beneficii, te-ai simtit bine si trebuie sa recunosti ca, ai acceptat tacit regulile lui.
Nu, un om nu se va schimba niciodata, va pretinde ca vrea, se va preface, unii poate chiar incearca, dar nu se va intampla nici o schimbare, deoarece viciile nu dispar, stau ascunse pana se simte in siguranta si le foloseste cu prima ocazie.
Daca vrei o relatie serioasa, va trebuii sa-ti alegi alt barbat.

Perfecționiștii cer foarte mult și de la ei înșiși. El pare să ceară perfecțiune doar de la ceilalți și are un caracter nu tocmai plăcut. Și pare genul care îți îngrădește ție personalitatea, încercând să te modeleze/dreseze după cum consideră el că ar trebui să fie partenera lui. Până la urmă, tu hotărăști dacă așa vrei să-ți continui viața, dacă merită să lași mereu de la tine.

Ciudat e faptul ca mereu ma invita sa iesim cu prietenii lui, sa mergem la ai lui, sa stam cu ai lui, sa stam cu prietenii nostri. Da, sunt de acord, un om nu se poate schimba de pe o zi pe alta, dar omul se poate maturiza. Insa probabil, nu prea curand. Pai noi ieseam cand puteam (pentru ca amandoi bineinteles ca avem studii pe langa)+familie+loc de munca.

Sincer, o cere si de la el. Cand nu ii iese ceva la job, se enerveaza extrem de tare si spune ca nu e bun de nimic si ca mai bine nu mai incearca ca oricum lumea nu il apreciaza. Sincer, face o treaba buna la job si nu inteleg care e problema. Este fotograf, face niste poze foarte bune si clientii mereu au fost multumiti de prestatia lui.

Fetita, te amagesti singura, incercand sa-i gasesti scuze.
Nu, nu se va schimba, ca maturizarea aici nu ajuta la nimic.
Vicile raman vicii si la 10 ani si la 30 si la 90!
Evident ca te inviat, ca are un singur beneficiu, sa aiba sex pe gratis, cand pofeste el, altfel trebuei sa cauet alta si evident nu-i covine, ca nu stii ce aduni dupa strada, iar pe tine te stie f bine si are incredere.
Nu te mai mintii singura, ca n vei fii niciodata femeia importanta din viata lui, doar una de folosinta ocazionala, pe acre, la un moment dat, o va arunca cum afce cu orice lucru uzat, de care s-a plictisit.
Daca vrei o relatie serioasa cu unbarbat care sa te iubeasca si sa te aprecieze, atunci nu mai pierde tipul cu asta, ca nu-ti da nimeni inapoi anii cand slugaresti si te milogesti de un curvar.

Si din cauza persoanelor ca tine... am eu de a face cu toate nebunele care sunt gaurite, dar se cred printese.
Scuze de exprimare dar tu, nu vezi cum iti pierzi timpul, psihic tu asta ai facut si o sa faci o perioada lunga. Pierzi timpul ( daca dai de unu care te vrea ) o sa l pierzi ca asa ai fost invatata.
Prietenii cu beneficiu, este o aberatie americana cu diferite nuante de gay si altele.
Daca voiai ceva cu adevarat bun, nu aveai in jurul tau tipe care sunt de acord cu relationarea unui fost. Sau tu ca ai stiut ca saul dorea doar futai si ai mers sperand la o relatie. GG bag game
In momentul de fata am o prietena care este pe placul meu ( sa nu se creada ca vb din frustrare ) doar ca am fost in situatia cand am dat peste genul tau de fete si nu mi-a convenit sa pierd timpul pentru niste printese scobite ce pretindeau ca sunt fecioare ( nu cautam virgine )