Pentru inceput vreau sa spun ca m-am indragostit de un barbat mai in varsta decat mine cu 16 ani.
Chestia e ca el nu stie asta, eu tin in mine toate aceste sentimente ciudate si confuze de aproape 3 ani si nu fac nimic in privinta asta,doar tac si astept...ei bine nu stiu nici eu ce astept. )
Momentan sunt cu cineva intr-o relatie,dar nu pot spune ca-l iubesc pe baiat,nu simt sentimente puternice, nu simt emotia...ma simt ciudat.Ei bine, chiar si acum ma gandesc la barbatul acela care mi-a luat mintile de 3 ani,nu mi-l pot scoate din minte,plang ca o proasta ca nu se intampla nimic,tanjesc sa-l vad,in preajma lui am emotii puternice,simt ca e stapan pe sine si ma atrage prin modul in care se comporta si postura pe care o infaiseaza.E MATUR,E BARBAT.
Oricum,nu am o intrebare anume, doar ca de 2 luni,timp in care sunt cu un baiat intr-o relatie, stau mai mult cu gandul la barbatul acela decat la iubit...e foarte aiurea....si asta ma face sa pierd din vedere asa-zisa iubire >:
Daca vreti sa ma intrebati ceva,sau daca vreti sa va dati cu parerea nu ma supar,toate comentariile le voi trata cu interes
Multumesc ca mi-ati citit povestioara,chiar aveam nevoie sa ma descarc de ceva timp si avand in vedere ca nimeni, absolut nimeni nu stie de sentimentele pe care le nutresc pentru acel om.

Pai,acel barbat pentru care simti acele sentimente e singur, sau e insurat? Daca e singur, ai putea incerca sa vb cu el, sa afli cam ce parere ar avea despre tine, daca nu te considera mica pentru el...pana la urma ia inima in dinti si fal tu ca si el sa te placa, in dragoste si in razboi totul e permis

Subscriu: e luat nenea? Sau e disponibil?
Sunt foarte curios de ce cauți atât de mult un bărbat matur. Tu ești matură? Poate acel om să ducă o viață cu tine, sau ești copilăroasă (ceea ce nu-i rău, să știi) și năzbâtioasă așa cum preferă băieții de anii tăi o fată?
Gândește-te că atunci când tu vei fi în floarea vârstei el va coborî deja panta de 40 de ani, când deja încep să îl lase puterile. Gândește-te că subiectele voastre de discuție și interesele comune vor apărea abia peste 40-50 de ani, când amândoi veți avea un lucru în comun : pensia. Până atunci, nu veți fi egali. Tu vei fi mereu ca un copil, comparat cu el. El va avea un loc de muncă sigur când tu vei căuta, el va avansa când tu vei găsi de muncă, el va vrea copii cât e încă tânăr, tu vei vrea să mai amâni un pic, ca să îți asiguri întoarcerea la locul de muncă, tu vei vrea în vacanță, el va vrea să meargă la băi cu reumatismul, tu vei vrea tehnologie, el va vrea ceva cât mai simplu, ca să nu fie depășit. Distanța maximă recomandată e de 5 ani, prefertă e de 2 ani.
În copilăria ta, ai trecut prin evenimente care te-au marcat? Tatăl tău ce fel de om este? Cum se comportă cu tine? Cum s-a comportat cu tine când erai mică?
Cunoști vreo femeie care te-a impresionat când erai mică, spunând că un bărbat mai în vârstă e mai bun decât unul tânăr?

Pai el nu a fost niciodata insurat...si legat de curaj nu stiu ce sa zic...astept mai mult ca el sa faca primul pas

Nu doresc sa te intreb nimic, numai sa-ti spun ca tu, acum, nu ai nevoie de un barbat, ci numai de un adevarat flacau, care stie ceea ce are de facut in cazul tau.

Da, e foarte usor sa pici in plasa unui barbat mult mai mare pe motiv ca e BARBAT si afiseaza barbatie. atentie sa nu investesti mai mult decat primesti.

Ai sa vezi ca dragostea asta dispare in timp iar peste ani ai sa iti aduci aminte de momentele astea si ai sa razi

Poate o sa rad, sau o sa-mi aduc aminte de ele cu nostalgie, ca de o perioada speciala din viata mea...adevarul e ca in preajma lui chiar ma simt foarte emotionata si am sentimente chiar necontrolabile in preajma lui, sentimente pe care nu le-am mai avut pentru nimeni, il evit fara sa vreau, ma rusinez. pot spune ca el a devenit o parte din viata mea... oricum, va multumesc la toti pentru comentarii ^_^