Povestea mea a început în urmă cu 2 luni și ceva.Am mers cu cea mai bună prietenă să se întâleanscă cu iubitul. El nu a venit așa că ne-am hotărât să plecăm.Pe drum ne-am întâlnit cu câțiva prieteni de ai ei.Nu cunoșteam pe nimeni.Printre ei era și cel de care nu credeam că mă voi îndrăgosti... O fire.mereu trist, plictisit,.
În seara aceea el i-a cerut prietenei mele nr. meu. Am vorbit prin sms-uri.Nimic interesant. El tot insista să fim împreună dar eu nu vroiam.La rugămintea prieteneii mele am acceptat.Eram sigură că este o greșeală.
A trecut o săptămână. Ne înțelegeam foate bine. În timp apăruseră certuri.Se părea că prietena mea îl plăcea. Nu mi-a spus ea. Dintr-o simplă întâmplare am aflat. Ea spunea că îl iubește. Că a fost o greșeală că am acceptat. El, văzând-o că „suferă„a spus ca poate fi cu ea dar fără să știu eu, doar p=nă se mai calmează lucrurile (Fata aceasta, prietena mea, era bolnavă și avea de luat pastile. Când să le ia i-a spui lui că le ia ca să uite de tot, el evident s-a speriat)Îl iubeam și am decis să îl iert ținând cont că nu era chiar vina lui. și mi-a demostrat de multe ori că mă iubește. După o săptămână. Tot prietena mea și-a făcut un id și a decis să vadă dacă „el mă iubește„. El, cum nu e prost și-a dat seama că e ceva în neregulă și a crezut că am fost eu. A vrut să ne despărțim dar să rămânem prieteni măcar.Eu am spus că nu vreau să rămânem prieteni pentru că așa nu voi uita tot ce a fost. I-am respectat decizia, dar nu înainte să îi explic.Nu m-a crezut.
Acum cateva zile.Am decis că eu nu voi mai avea șanse la el, deci să încerc să îl uit. Ușor de zis, greu de făcut. M-am combinat cu altcineva.Nu-l iubeam. Mă gândeam să trec mai departe.Eu atunci când ne despărțiserăm îi dădusem ignore pe mess.Prietena mea m-a rugat să îl scot și așa am făcut.
Cum a văzut „te iubesc" la status, m-a întrebat „Tu chiar ești cu cineva?". Eu am spus „da". După ce am răspuns el i-a trimis conversația prietenei mele. Eram nervoasă și i-am dat din nou ignore.
Atunci el i-a spus prietenei mele„Mi-a dat ignore curva". Când am auzit, l-am scos. și m-am luat de el. A început să regrete că m-a făcut să sufăr, dar cică avea motive.Era și el nervos. S-a legat de toți cei care credea că mi-au putut spune chestia asta.Eu. Știu cum e. Când se supără amenință în dreapta și stânga. Ieri seară a întrebat-o pe prietena mea, dacă vrea să fie cu el. Ea a spus că nu. Atunci el a spus „Nu contează. Te înțeleg, oricum jumătate din inima mea e a ei" Adică a mea.
Nu știu ce să fac. Îl iubesc atât de mult..
Ce credeți că ar trebui să fac?

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook