Buna tuturor,

Am o intrebare, neclaritate... spuneti-i cum vreti.

Eu am acum 28 ani abia impliniti. In viata mea am avut 2-3 relatii pasagere de foarte scurta durata, in care nu am intretinut relatii cu respectivii,eu simtind ca nu sunt ce vreau.

Bine, eu aveam idee de ce ei nu sunt ce vreau, dar mi-am zis sa incerc totusi. Mie de la 10-11 ani mi-a placut mult de un baiat ce statea aproape de locuinta mea,dar soarta a facut sa ma mut in alt cartier,obligata fiind, si nu am tinut legatura cu absolut nimeni. La varsta aceea, 11 ani ce minte sa am? Pentru mine era barbatul perfect,in majoritatea timpului. Imi placea aspectul si atitudinea lui, cu toate ca ultima nu era nici pe departe perfecta, adica arogant. Ne-am revazut cand eu abia implinisem 25 de ani (aveam deja locuinta mea, masina mea, etc din ce muncisem in afara vreo 3 ani) din intamplare,el nu m-a recunoscut initial, eu imediat. Si a pus ochii pe mine, adica m-a vrut in pat. Ceva banal in ochii lui. Eu am stat pe ganduri, ca trecuse atata timp (cu vreo 6 ani in urma ne-am vazut la un eveniment dar nu m-a bagat in seama). Dar m-a atras mai mult dorinta lui si am lasat la o parte vocile din capul meu ce imi ziceau sa fug,ca istoria se poate repeta si iar nu o sa-l mai vad. Si ne-am cuplat. In prima noapte si-a dat seama ca nu mai fusesem cu nimeni,ca sangeram si m-a intrebat daca ma pastrasem pentru el. Mi s-a pus un nod in gat si nu am putut sa ii spun nimic, dar si tacerea a fost un raspuns. Imediat am facut si un baiat pe care l-a recunoscut. Dar nu suntem casatoriti. Copilul am incercat sa mi-l cresc singura,cu mama si apoi cu o bona. La anul merge la gradinita. Soacra e o femeie foarte rea si avara. Niciodata nu m-a suportat, ca nu eram de neam si bogata, cu toate ca nici ea nu e.Si asta i-a zis-o si lui, zilnic. A deranjat-o ca mi-am facut un confort din munca mea din afara si apoi a venit cu apropouri ca nimeni nu stie de fapt ce am facut eu in toti anii in care nu ne-am vazut.Si el o asculta cel mai mult pe mama lui, ca l-a tinut in puf. In fine,ideea e ca ma simt singura si cu un viitor incert. Eu l-am iubit,el m-a dorit. Dar acum simt ca nu-l mai iubesc la fel de intens ca inainte cand nu ne-am vazut cu anii. El ar mai vrea un copil,tot baiat daca se poate. Stam la mine, eu am serviciul meu,el pe al lui si ocupatiile lui de barbat. Ma ajuta cu copilul,cand are timp,aduce si bani mai multi ca mine,nu am ce sa reprosez, dar simt ca mai mult a vrut copilul decat pe mine,cand eu am facut copilul din dragoste pentru el. Nu stiu daca alt barbat m-ar fi iubit mai mult, daca ar fi fost nebun dupa mine vreme lunga, ca nici nu mi-am dat voie sa am acest termen de comparatie. Ma gandesc sa las copilul la mama sau cu cineva in grija si sa plecam doar noi doi o perioada, sa ma conving daca ajungem la ceea ce imi doresc. Voi ce credeti?

Cred ca te-ai dat cu capul de realitatea vietii si ai invatat pe pielea ta ca aparentele inseala si ca de fapt nu stii ce-i bine pentru tine. Ca de obicei, prea tarziu. Cred ca esti cazul clasic, majoritar de femeie naiba. Evident, meriti tot ce ai sau nu ai in viata. Singura iti faci alegerile, singura suporti consecintele. Capul face, capul trage. Ca tine 99% dintre femei. Ignorante, naive si cu asteptari fantastice.

Nu sunt intru totul de acord cu tine, ce vina aveam eu la 11 ani de situatia alor mei? daca era dupa mine eu nici nu ma mutam din prima mea casa. am terminat o facultate, mi-am luat masina, apartamentul meu, nimeni nu ma da afara din el.Nu stiu cati tineri de 25 de ani de la noi sunt independenti. Nici de copil nu imi pare rau ca l-am facut, doar nu il faceam la 40 de ani. Imi pare rau ca nu am fost mai norocoasa sa am parte de pasiune si iubire din partea celui pe care il iubesc, si nu stiu ce as putea sa fac in acest sens.

Nu am zis nimic de cei 11 ani și realizările tale în viață. Tu crezi că realizările astea în viață îți aduc fericirea? Probabil aici ești de acord că nu. Întâi trebuie să fii realizat/împlinit ca om, ca persoană, după aia contează și te ajută realizările materiale. Între timp, voi alegeți ignoranța și aroganța și vă așteptați la pasiune și înțelegere și tot restul de fantezii de genul... Ironia realității e că voi căutați și reacționați exact la opusul a ceea ce "vreți". Aici e prostia și de acolo pleacă toate dramele voastre. Nu de la situația materială și alte "împliniri". Toate alegeți, toate vă ardeți și după aia sunteți libere să fiți nefericite în confortul singurătății și dezamăgirii în cuplu și a tuturor iluziilor materiale. Deci vina este la voi in totalitate. Ce alegeri vă faceți aia culegeți mai târziu. Ignoranță și aroganță căutați și apreciați, de ignoranță și aroganță aveți parte. Ce creșteți aia culegeți.

Salut Gabriela. te-ai dat pe anonim? Sa inteleg ca viata ta nu ea asa cum ti-ai dorit sa fie in privinta sotului iubit
Ai ramas tu cu idea ca e pers perfecta pentru tine de la 11 ani
Poate atunci jucati tara tara vrem ostasi si te tinea strans de mana si a simtit ca el e barbatul tau, detalii feminine din asta
In prima noapte a fost un rasp golanesc ''ca te-ai pastrat pentru el'', poate o fost o gluma din partea lui
Oare el crede acelasi lucru, ca a facut copilul din dragoste pe tine?
R: da, lasa-ti copilul la soacra si plecati amandoi si faceti o luna de miere sa fie dulce ca iubirea pe care el ti-o poarta,
chiar daca tu nu crezi (il testezi inainte de a pleca)

Din moment ce ți ai luat casa și mașina de ce soacra își permite sa spună ca nu ai o situație materiala bună? Din moment ce a fost primul tău iubit de ce își permite soacra sa spună ca în tara unde ai muncit poate ai făcut și ceva nelalocul lui? Apoi el știind toate astea de ce se lasă influențat de mama lui? Ar trebui sa le spui aceste lucruri și sa nu le permiți sa te denigreze cumva având în vedere cum stau lucrurile. Dacă plecați amândoi e posibil sa fie benefic dacă și el își dorește la fel de mult

Distrus are dreptate, tu inca ai ramas la stadiul de iubire emotionalã, de când erai micã, singurul motiv pentru care l-ai vrut a fost distanta, aroganta si ca te facea sa te gandesti incontinuu la el. Acum ai reusit sa-l faci sa aiba un copil, sa intemeieze o familie cu tine si tot nu e bine, iubirea a disparut din partea ta. Probabil ai si ignorat multi baieti, care ar fi facut orice pentru tine sa te aibe, iar tu i-ai dat la o parte. Urât, de asta nu inteleg eu femeile, Dumnezeu nu a fost prea destept când le-a facut.
Probabil a devenit el mai romantic si a inceput sa puna sentimente pentru tine, iar ale tale incetul cu incetul au disparut, asta ai vrut din partea lui, desi stiai ca admiratia/dragostea fatã de el o sa disparã, daca il transformi intr-un catelus care te iubeste si ar face orice pentru tine.
Nu rezolvã nimic o vacantã impreunã, aveti nevoie de spatiu, el sa munceasca mai cu spor sa nu aiba timp de tine, pentru a reveni atasamentul si dorul din partea ta.
Ce pot sa spun ai o familie, ar trebui sa faci niste sacrificii, fa ce vrei tu dar ai grija ca anii din viata ta trec, se poate ai o sansã destul de buna acum, iar pe viitor se poate sa fie mai rau.

Nu m-am dat pe anonim, stersesem intrebarea ca nu primisem mai mult de un raspuns si nu credeam ca o sa primesc ceva de ajutor. El a vrut copil, nu cred ca neaparat cu mine, dar pentru ca m-a cunoscut mai dinainte, a facut comparatie cu relatiile lui si eu am iesit pe plus, atunci

Se lasa influentat ca asa a fost crescut, sa nu aiba cine stie ce idei proprii in afara binelui familiei, adica sora, tata, MAMA.Ca eil-au facut om si ei i-au dat ce era mai bun.a crescut oarecum sub un clopot de sticla din punctul asta de vedere.Cum sunt crescuti majoritatea copiilor in romania.Prin abuz,''eu am facut totul pentru tine, noi suntem familia ta, restul sunt straini''

DA,sunt de acord cu tine ca a fost iubire emotionala,si acum mi se pare ca il cunosc de o viata,poate si mai mult. Femeile gandesc si simt diferit fata de barbati si la varste inaintate, nu doar in adolescenta. Imi place ca de multe ori ne intelegem intuitiv, din priviri, nu e nevoie sa spunem prea multe. Sunt constienta ca se poate intampla orice cu oricine in orice moment si daca tot am o familie cu cine mi-am ales eu (un mod de a zice ''ales'') de ce sa caut pe altul cu care emotional nu ma pot conecta? si sa imi stric familia. Fizic nah, e mai usor, dar nu ma lasa constiinta. Am mai primit avansuri in cei trei ani si de la alti barbati aratosi de la munca, dar nu m-am dus cu niciunul ca am simtit ca mai departe de atractie fizica nu am nicio treaba cu altcineva. Cred ca ai dreptate! daca i-as da spatiu sa isi vada de ale lui sunt sanse mari sa ma atraga ca la inceput, sa ma recucereasca.sau eu pe el. Multumesc Yoke!

Si el s-a gandit din prima sa facem un copil, eu as mai fi stat cu el in relatie. Bine, nu regret ca l-am facut.

Cu mare plãcere, rar sunt spune cuvinte atât de calde la adresa unui barbat, e norocos sa te aibe fiind asa cuminte, nici nu ma mir ca te-a ales.
Dar chiar tu l-ai asteptat atâta amar de vreme, sincer esti o idioatã glumesc

E perfect asta voiam sa recomand. Tu ca femeie trebuie sa deciI ce vrei dar un sfat: Nu da o perla nepretuita pe o bucata noua. Sunt destul de sigur ca tipul te iubeste, dar tu ai intrat intr-o zona de cofort.

Uneori nu stiu ce sa cred. Daca ma iubeste de ce nu ne casatorim? Am incercat sa fiu diplomata, dupa ce a aparut bebe i-am spus mai direct sau indirect si mi-a spus ca o sa facem si pasul asta. Dar cand? El nu e ca mine, hotarat din prima clipa( cu casatoria, ca la copil a fost primul doritor).sta sa analizeze si sa fie sigur ca amandoi avem de dat si de castigat in egala masura

Ah,si acum vrea si al doilea bebe. si eu mi-as dori, dar intr-o familie. Cred ca de aici au aparut nemultumirile. Si soacra asta nesimtita,daca tot mai face pe sefa in relatia mea,sunt hotarata sa contactez un avocat, il platesc si cu legea in fata pentru defaimare si calomnie merg peste ea si o pun la punct de nu se vede. Indiferent ca nu-i convine lu fi-su.

Eu cred ca nu exista viitor alaturi de un barbat care nu te-a iubit si nu te iubeste. Degeaba incerci s ate minti, chiar sia cum, dupa atatia ani in care ai vazut clar, in absolut toate siutatiile, ca nu a fost pic de dragoste din partea lui.
ma surpinde inca, imaturitatea ta si lipsa de logica. Cum poti inca sa speri sa schimbi un barbat, care nu te-a iubit niciodata si nu are nimic pentru tine?
Chiar daca l-ai agata de tien cu un copil m tot nu va fi niciodata al tau, pentru ca nu te are in suflet.

Asta e parerea ta, dar e departe de adevar.

Well da-i timp casatoria e doar o mana de stres in plus dovedeste cumva popa sau hartile ca te iubeste? Nu, ci atitudinea lui față de tine.

Da,intr-adevar, in afara de acest aspect, la atitudine nu am prea mult de comentat, ca sta cu mine, ne iubim, imi cere parerea; adica per total ma include in planurile lui.

Well da-i timp nu-l presa sa faca totul mecanic. Vorba ta, luați-vă un timp pentru voi.

Multumesc tuturor pentru raspunsuri! Gratie ajutorului vostru, si aici mentionez baietii, in special Sebastin695, pentru punctul lor de vedere masculin, am ajuns la concluzia ca sunt intr-o atmosfera mai fericita decat credeam. Am pus aceeasi intrebare si autodenumitilor religiosi, barbatii mi-au dat sfaturi comparabile cu aici, din nu stiu ce motiv femeile au fost mai colturoase,dar asta m-a facut sa vad cu ochii mei ca sub cupola religiei crestine ortodoxe sunt unii care isi permit sa te judece si eticheteze prost,pe timpul tau,munca si rabdarea ta ''in numelea ce ti-ar spune Domnul''. Deci blasfemie. Si eu luptam cu dintii sa intru in acest malaxor de judecat pe altii in numele crestinatatii. No thanks! Never ever! O sa las relatia sa isi urmeze cursul ca in prezent, ca e foarte buna asa. si la un moment dat cred ca o sa oficiem doar serviciul civil. Pentru mine declar acest topic inchis. Nu pot sa dau funda, decat adminii pot, ca am sters intrebarea de pe profilul meu, dar i-as da lui Sebastin965! Multumesc frumos!

Cu plăcere, a fost plăcerea să te ajut.