Buna tuturor. Va rog sa-mi dati si mie un sfat. Am niste probleme in relatia de cuplu. Nu accept despartirea, va rog sa nu-mi dati asemenea sfaturi ca imi fac rau. Am incercat sa ma despart de el dar nu pot sta fara el. Nu pot. Il iubesc din tot sufletul si cu asta am spus tot. De asta nu pot sta fara el.
Acum sa trec la problemele care le avem. El e nepasator si putin rece in ultimul timp. Ma mangaie, ma saruta, ma cauta, dar nu atat de intens ca inainte.L-am intrebat ce se intampla si a spus ca se poarta normal, ca nu e nici prea iubitor, dar nici prea rece, a zis ca pur si simplu se poarta normal. Acesta a fost raspunsul lui.
Eu i-am zis ca imi doresc mai multa iubire, asa cum imi oferea inainte, dar tot nu se schimba, el tot "normal" se poarta. Deci e evident ca nu mai are aceleasi sentimente puternice ca in trecut. Ma iubeste, dar acum m-am convins ca nu m-ar pune niciodata pe primul loc. Si culmea, in trecut simteam cum sunt pe primul loc pentru el, poate chiar am fost sau poate m-am inselat...
Nu as vrea neaparat sa ma puna pe primul loc in viata lui, dar as vrea sa fie un pic mai atent cu mine. El imi spune mereu ca vorbesc mult si prost. Dar eu am nevoie de atentia lui, am nevoie sa vorbesc cu el mai mult, am nevoie de el... am nevoie de iubirea lui. In trecut m-a invatat cu multa iubire, cu multa atentie, de asta imi lipsesc acum toate astea.
Cand ii zic sa ne despartim pentru ca sufar in relatia asta zice doar: bine. Nu zice: hai sa rezolvam ceva, hai sa lamurim lucrurile sau nu pleca din viata mea. El ma lasa sa plec.
In fine, eu nu ma pot desparti de el cu adevarat. Intrebarea pe care vreau sa v-o pun este: Cum pot sa ma distantez de el fara sa fiu atat de afectata? As vrea sa raman intr-o relatie cu el si sa ma indepartez usor, pentru ca asa deodata sa ma despart nu pot. Acum am senzatia ca nu ma voi putea indeparta vreodata de el.
Oare cum sa fac sa fiu mai temperata si sa nu mai vreau sa vorbesc atat de mult cu el? Cum sa fac sa nu mai am atata nevoie de el, de iubirea lui, de imbratisarile lui, de tot?
Ma simt atat de legata de el, il iubesc atat de mult!
In caz de conteaza, suntem impreuna de 3 ani si cica avem si planuri sa ramanem impreuna toata viata. De fapt aveam in trecut, acum nu mai stiu cum gandeste el in privinta asta...
Am uitat sa specific mai sus ca parca a innebunit, uneori imi inchide telefonul in nas pentru ca se enerveaza ca cica vorbesc eu mult si prost si pun multe intrebari, dar eu pun intrebari legate de relatia noastra, vreau sa lamuresc unele chestii, dar el mai mereu zice: nu vreau sa vorbesc acum despre asta, sunt nervos, m-ai enervat... el mereu e nervos . Nu mai are rabdare, se enerveaza repede. Nu stiu de ce s-a schimbat asa in rau. Aceasta nepasare a lui ma distruge.
Imi cer scuze ca am scris atat de mult, dar am atatea pe suflet, am atatea dureri pe suflet care nu au fost discutate, rezolvate cu el...

Citeste asta http://www.topexperti.ro/......soana_603.
O sa te ajute sa intelegi ca viata ta nu depinde de nimeni altcineva decat de tine. Tu ai puterea sa mergi mai departe, cu sau fara el, cu sau fara oricare alta persoana!
Trebuie doar sa iti propui asta.
Aveai dreptate, cred ca ar fi bine ca, treptat, sa incepi sa te obisnuiesti cu gandul ca poate nu o sa mai fiti impreuna.

Si eu am avut cam aceeasi problema, dar noi chiar ne-am despartit. Ma rog, initial am spus despartire, dar dupa aia am hotarat sa fie doar o pauza. Nu ne-am vazut in perioada aia deloc, dar am vorbit prin mesaje si pe internet ( fara web). Cine crezi ca a vrut sa ne impacam dupa 3 saptamani?

Din moment ce ti-e clar ca el nu mai e implicat in relatia voastra, nu inteleg de ce tragi atata de el.
Iti spune "bine" cand vrei sa te desparti? Asta e din doua motive : fie stie ca doar gura e de tine si alege sa te lase sa te crizezi, fie chiar nu ii pasa.
E normal sa nu se mai poarte ca la inceput si e absurd sa ii ceri asta. Orice om se schimba pe parcursul unei relatii. Zi mersi ca la tine a durat cativa ani comportamentul de inceput.
Proababil ca s-a plictisit.
Cu siguranta il indepartezi enorm prin crizele tale de copil imatur care vrea sa fie centrul existentei cuiva. Nu ai cum sa fii asta indiferent cat bati tu din picior. E anormal sa vrei asta.Fiecare are viata lui si fiecare e cel mai important pentru el insusi.
Pe langa tine mai are si parinti si prieteni si job poate si o gramada de alte lucruri.
Cu cat te comporti mai razgaiat si cu cat il sufoci mai tare, cu atat o sa te lovesti de indiferenta lui.
Ce sa faci ca sa te distantezi? Simplu : fa-ti o viata in care el sa nu fie inclus. Fa-ti un abonament la un sport, fa-ti o gasca de fete cu care sa iesi, mergi la saloane de frumusete, concentreaza-te pe munca/scoala sau ce ai tu. Si INTOTDEAUNA daca ai un plan deja facut si el intervine si te invita la un randez-vous ii spui ca nu poti momentan. Daca vrea, va vedeti dupa ce termini ce ai de facut.
TREBUIE sa ii arati ca tu poti trai fain frumos si fara el.
Daca te iubeste, toate astea or sa il faca sa se intoarca cu coada intre picioare.
Daca incepe sa se distanteze si el sau daca iti reproseaza ca faci lucrurile astea, e clar ca nu mai ai ce sa cauti in aceasta relatie.

Ceea ce simti tu se cheama dependenta. Iubirea adevarata nu sufoca, doar obsesia face asta. Si din pacate, comportamentul tau l-a indepartat pe partener de tine. Barbatii urasc sa fie controlati si batuti la cap. Stii povestea cu femeia cicalitoare, nu? Incearca sa nu mai fii asa, ca o sa ramai singura. Universul nu se invarte in jurul unui barbat! Daca nu-i asta, e altul.

Buna! cred ca esti foarte posesiva, il agasezi si asta strica uneori.Iar cu vorbitul mult(incearca sa mai si taci chiar daca vrei sa spui multe..asta inseamna ca te maturizezi). Lasa-l cateva zile, uita sa mai fi atat de exagerata cu el, stai ''in tine'' cum se spune si observa doar, cauta sa te detasezi un pic. Poate se va schimba in timp, probabil l-ai sufocat...

Chiar vorbesti mult si prost... Si esti egoista, problema ta este ca el nu iti face pe plac. Vrei mai mult, vrei ca inainte, vrei sa se poarte nu stiu cum, vrei sa se schimbe, vrei sa bati din palme si el sa danseze, etc. Ideea e ca tu vrei iar el nu presteaza. Dar el ce vrea? Sau asta nu conteaza? Dar faptul ca nici o relatie de pe pamantul asta nu e la fel de intensa ca la inceput, conteaza? Ca oamenii se mai si plictisesc si au nevoie de provocari intr-o relatie, conteaza?

Tu esti centrul universului si conteaza doar ce vrei tu. Iubirea nu inseamna ce crezi tu, iubirea inseamna acceptare. Pari un copil rasfatat si pretentios care tot timpul cere si crede ca este indreptatit sa primeasca doar pentru ca iubeste. Nu e de ajuns sa iubesti, mai trebuie sa si oferi. Poti incepe prin a te maturiza si a incerca sa intelegi si ce vrea celalalt, nu numai ce vrei tu.

Nu spun ca el e sfant, poate chiar e mai rau decat tine. Spun doar ca atitudinea ta este, intr-o anumita masura, si cauza suferintelor tale.

Probabil ai fost prea atasata de el, iar lui nu-i plac chestiile astea.Pana la urma, e clar ca sentimentele au disparut daca el iti zice doar:'bine' cand aude ca vrei sa te desparti de el.Tu nu trebuie sa depinzi de el, trebuie sa iti continui viata.Il iubesti acum, dar cu timpul trece, toate trec, o sa gasesti alt barbat, mai bun si tot asa pana cand te vei aseza la casa ta.Asta este viata, nu-ti irosi zilele gandindu-te la el, viata e atat de frumoasa, nu ar trebui sa o lasi pe nimeni sa ti-o strice!

Buna! Sunteti intr-o perioada destul de complicata. Este posibil ca "dumnealui" sa mai aiba o "alternativa", ori pur si simplu flacara dragosteai voastre se stinge. Cand iubesti, nu mai tii cont de cate ori il/o suni pe zi, cate mesaje ii trimiti, cate cadouri ii faci, de cate ori il/o ierti... Un calculator, pentru a-l conecta la o retea wifi, trimite si primeste niste date de baza, altfel nu exista conexiune wifi. Un cuplu, pentru a avea succes, trebuiesc ambii sa participe cu iubire, iertare, ingaduire, bun simt si multe altele. E posibil ca unul sa fie mai iubitor decat altul sau unul sa-si exprime sentimentele mai mult atunci cand simte o slabiciune, insa nu este permis ca relatia sa fie "tarata" doar de unul din parteneri.
Sfatul meu ar fi sa astepti sa te caute el, daca-l mai intereseaza si ar fi ideal sa aveti o discutie serioasa, fara teama de a-l pierde, fara jigniri, sa stiti si voi una si buna. Daca ajungeti la concluzia ca ar fi mai ok sa puneti punct, nu dispera. Calmeaza-te, fii cu capul pe umeri si gandeste-te ca astea sunt lucruri "normale" in viata unui om. Probabil ai un suflet curat si bun, de aceea nu vrei sa ajungi subiect de barfa in cercul tau de "prieteni". Un singur lucru iti mai spun: "A iubi, inseamna a suferi, dar cum majoritatea persoanelor din zilele noastre se feresc sa sufere, putini iubesc cu adevarat!"
Iti doresc sa ti se intample ceea ce-ti doresti mai mult, fara a mai suferi!

Hei :* nu stiu cati ani ai tu dar eu am doar
14 ani, sincer am avut si eu 3 relatii dintre
care una a fost cea mai dureroasa, nu intru in
amanunte dar iti jur ca atunci simnteam ca
nu pot traii fara el, si dupa ce am inceput
sa ne certam din toate porcariile, avand o relatie,
la distanta el a zis sa punem punct pentru ca are pe alta,
eram la mare in loc sa fiu bucuroasa stateam la hotel si plangeam,
mama m-a ajutat foarte mult, iar acum aflu ca m-a mintit, nu avea
pe nimeni, suferea ca eram departe unul de celalalt, m-a iubit cu adevarat
Pentru tine am un sfat, incearca sa il ignori, sa vezi daca i pasa altfel vei suferi
! Te pup :*