Buna tuturor. Va rog sa-mi dati si mie un sfat. Am niste probleme in relatia de cuplu. Nu accept despartirea, va rog sa nu-mi dati asemenea sfaturi ca imi fac rau. Am incercat sa ma despart de el dar nu pot sta fara el. Nu pot. Il iubesc din tot sufletul si cu asta am spus tot. De asta nu pot sta fara el.
Acum sa trec la problemele care le avem. El e nepasator si putin rece in ultimul timp. Ma mangaie, ma saruta, ma cauta, dar nu atat de intens ca inainte.L-am intrebat ce se intampla si a spus ca se poarta normal, ca nu e nici prea iubitor, dar nici prea rece, a zis ca pur si simplu se poarta normal. Acesta a fost raspunsul lui.
Eu i-am zis ca imi doresc mai multa iubire, asa cum imi oferea inainte, dar tot nu se schimba, el tot "normal" se poarta. Deci e evident ca nu mai are aceleasi sentimente puternice ca in trecut. Ma iubeste, dar acum m-am convins ca nu m-ar pune niciodata pe primul loc. Si culmea, in trecut simteam cum sunt pe primul loc pentru el, poate chiar am fost sau poate m-am inselat...
Nu as vrea neaparat sa ma puna pe primul loc in viata lui, dar as vrea sa fie un pic mai atent cu mine. El imi spune mereu ca vorbesc mult si prost. Dar eu am nevoie de atentia lui, am nevoie sa vorbesc cu el mai mult, am nevoie de el... am nevoie de iubirea lui. In trecut m-a invatat cu multa iubire, cu multa atentie, de asta imi lipsesc acum toate astea.
Cand ii zic sa ne despartim pentru ca sufar in relatia asta zice doar: bine. Nu zice: hai sa rezolvam ceva, hai sa lamurim lucrurile sau nu pleca din viata mea. El ma lasa sa plec.
In fine, eu nu ma pot desparti de el cu adevarat. Intrebarea pe care vreau sa v-o pun este: Cum pot sa ma distantez de el fara sa fiu atat de afectata? As vrea sa raman intr-o relatie cu el si sa ma indepartez usor, pentru ca asa deodata sa ma despart nu pot. Acum am senzatia ca nu ma voi putea indeparta vreodata de el.
Oare cum sa fac sa fiu mai temperata si sa nu mai vreau sa vorbesc atat de mult cu el? Cum sa fac sa nu mai am atata nevoie de el, de iubirea lui, de imbratisarile lui, de tot?
Ma simt atat de legata de el, il iubesc atat de mult!
In caz de conteaza, suntem impreuna de 3 ani si cica avem si planuri sa ramanem impreuna toata viata. De fapt aveam in trecut, acum nu mai stiu cum gandeste el in privinta asta...
Am uitat sa specific mai sus ca parca a innebunit, uneori imi inchide telefonul in nas pentru ca se enerveaza ca cica vorbesc eu mult si prost si pun multe intrebari, dar eu pun intrebari legate de relatia noastra, vreau sa lamuresc unele chestii, dar el mai mereu zice: nu vreau sa vorbesc acum despre asta, sunt nervos, m-ai enervat... el mereu e nervos . Nu mai are rabdare, se enerveaza repede. Nu stiu de ce s-a schimbat asa in rau. Aceasta nepasare a lui ma distruge.
Imi cer scuze ca am scris atat de mult, dar am atatea pe suflet, am atatea dureri pe suflet care nu au fost discutate, rezolvate cu el...

Buna! cred ca esti foarte posesiva, il agasezi si asta strica uneori.Iar cu vorbitul mult(incearca sa mai si taci chiar daca vrei sa spui multe..asta inseamna ca te maturizezi). Lasa-l cateva zile, uita sa mai fi atat de exagerata cu el, stai ''in tine'' cum se spune si observa doar, cauta sa te detasezi un pic. Poate se va schimba in timp, probabil l-ai sufocat...

Hei :* nu stiu cati ani ai tu dar eu am doar
14 ani, sincer am avut si eu 3 relatii dintre
care una a fost cea mai dureroasa, nu intru in
amanunte dar iti jur ca atunci simnteam ca
nu pot traii fara el, si dupa ce am inceput
sa ne certam din toate porcariile, avand o relatie,
la distanta el a zis sa punem punct pentru ca are pe alta,
eram la mare in loc sa fiu bucuroasa stateam la hotel si plangeam,
mama m-a ajutat foarte mult, iar acum aflu ca m-a mintit, nu avea
pe nimeni, suferea ca eram departe unul de celalalt, m-a iubit cu adevarat
Pentru tine am un sfat, incearca sa il ignori, sa vezi daca i pasa altfel vei suferi
! Te pup :*

Din moment ce ti-e clar ca el nu mai e implicat in relatia voastra, nu inteleg de ce tragi atata de el.
Iti spune "bine" cand vrei sa te desparti? Asta e din doua motive : fie stie ca doar gura e de tine si alege sa te lase sa te crizezi, fie chiar nu ii pasa.
E normal sa nu se mai poarte ca la inceput si e absurd sa ii ceri asta. Orice om se schimba pe parcursul unei relatii. Zi mersi ca la tine a durat cativa ani comportamentul de inceput.
Proababil ca s-a plictisit.
Cu siguranta il indepartezi enorm prin crizele tale de copil imatur care vrea sa fie centrul existentei cuiva. Nu ai cum sa fii asta indiferent cat bati tu din picior. E anormal sa vrei asta.Fiecare are viata lui si fiecare e cel mai important pentru el insusi.
Pe langa tine mai are si parinti si prieteni si job poate si o gramada de alte lucruri.
Cu cat te comporti mai razgaiat si cu cat il sufoci mai tare, cu atat o sa te lovesti de indiferenta lui.
Ce sa faci ca sa te distantezi? Simplu : fa-ti o viata in care el sa nu fie inclus. Fa-ti un abonament la un sport, fa-ti o gasca de fete cu care sa iesi, mergi la saloane de frumusete, concentreaza-te pe munca/scoala sau ce ai tu. Si INTOTDEAUNA daca ai un plan deja facut si el intervine si te invita la un randez-vous ii spui ca nu poti momentan. Daca vrea, va vedeti dupa ce termini ce ai de facut.
TREBUIE sa ii arati ca tu poti trai fain frumos si fara el.
Daca te iubeste, toate astea or sa il faca sa se intoarca cu coada intre picioare.
Daca incepe sa se distanteze si el sau daca iti reproseaza ca faci lucrurile astea, e clar ca nu mai ai ce sa cauti in aceasta relatie.

Ceea ce simti tu se cheama dependenta. Iubirea adevarata nu sufoca, doar obsesia face asta. Si din pacate, comportamentul tau l-a indepartat pe partener de tine. Barbatii urasc sa fie controlati si batuti la cap. Stii povestea cu femeia cicalitoare, nu? Incearca sa nu mai fii asa, ca o sa ramai singura. Universul nu se invarte in jurul unui barbat! Daca nu-i asta, e altul.

Este primul meu prieten, cu el am facut totul...m-am atasat emotional de el suta la suta, am avut atata incredere in el si acum ce-mi face? Sunt atat de dezamagita, chiar acum l-am sunat pentru ca nu mai vorbisem de la amiaza, l-am sunat sa-l intreb ce face si am vorbit un pic si ca de obicei a zis ca eu vorbesc prea mult si mi-a inchis tel in nas. Eu iarasi l-am intrebat despre relatie, i-am zis ca au ramas multe dureri in sufletul meu din trecut si vreau sa le lamurim pentru ca nu mai pot trai asa si el s-a enervat. si m-am enervat si eu iar apoi am inceput sa ne jignim amandoi, iar el mi-a inchis tel in nas. Ma doare. de ce nu vrea sa ma salveze de la suferinta? de ce refuza sa vorbeasca despre relatia asta si sa lamureasca totul? de ce de ce? ma umileste atat de mult prin tacerea lui, prin atitudinea lui. acum plang, nu mai rezist. eu chiar il iubesc, nu inteleg de ce ma alunga asa. ma simt ca o carpa, asa ma trateaza. In ultimul timp, nu exista zi sa nu plang, mi-e foarte greu sa ma indepartez de el, mi-e foarte greu sa nu mai vorbesc cu el, macar o data pe zi sa ma caute si sa vorbeasca frumos, fara sa-mi inchida tel si imi ajunge, nu vreau mai mult. Nici nu ii cer sa ne vedem zilnic, nu sunt dependenta asa cum zicea cineva intr-un raspuns mai jos. Nu il sufoc cu telefoane sau cu mesaje. Ce ar trebui? Sa nu i mai vorbesc deloc deloc? Asta nu pot El e ca si aerul pentru mine. Am crezut in el mai mult decat am crezut in oricine in toata viata mea, iar acum e atat de mare dezamagirea, de asta sufar atat. Il iubesc intr-un mod curat, nu-l sufoc cu telefoane mesaje sau intalniri. Dar eu sufar in sinea mea pentru ca vad ca el nu mai simte la fel, imi dovedeste prin fapte ca nu mai are sentimente atat de intense pentru mine. Si daca ti-as zice, el ma lasa sa plang, ma lasa sa sufar, nici macar atunci nu imi vorbeste, zice ca il enerveaza plansul meu. Cum poate sa zica asta? Am 21 de ani si nu-mi vine sa cred ca sunt atat de proasta, sunt proasta ca iubesc. el are 25 de ani si in loc sa aiba grija de mine si sa ma invete lucruri bune, el se poarta ca un copil imatur. In trecut nu era deloc asa.

Il caut intr-un mod normal, nu-l sufoc... vorbim normal, dar mai mult in caut eu, cand vad ca el nu da nici un semn...ar trebui sa nu-l caut deloc deloc?

Buna! Sunteti intr-o perioada destul de complicata. Este posibil ca "dumnealui" sa mai aiba o "alternativa", ori pur si simplu flacara dragosteai voastre se stinge. Cand iubesti, nu mai tii cont de cate ori il/o suni pe zi, cate mesaje ii trimiti, cate cadouri ii faci, de cate ori il/o ierti... Un calculator, pentru a-l conecta la o retea wifi, trimite si primeste niste date de baza, altfel nu exista conexiune wifi. Un cuplu, pentru a avea succes, trebuiesc ambii sa participe cu iubire, iertare, ingaduire, bun simt si multe altele. E posibil ca unul sa fie mai iubitor decat altul sau unul sa-si exprime sentimentele mai mult atunci cand simte o slabiciune, insa nu este permis ca relatia sa fie "tarata" doar de unul din parteneri.
Sfatul meu ar fi sa astepti sa te caute el, daca-l mai intereseaza si ar fi ideal sa aveti o discutie serioasa, fara teama de a-l pierde, fara jigniri, sa stiti si voi una si buna. Daca ajungeti la concluzia ca ar fi mai ok sa puneti punct, nu dispera. Calmeaza-te, fii cu capul pe umeri si gandeste-te ca astea sunt lucruri "normale" in viata unui om. Probabil ai un suflet curat si bun, de aceea nu vrei sa ajungi subiect de barfa in cercul tau de "prieteni". Un singur lucru iti mai spun: "A iubi, inseamna a suferi, dar cum majoritatea persoanelor din zilele noastre se feresc sa sufere, putini iubesc cu adevarat!"
Iti doresc sa ti se intample ceea ce-ti doresti mai mult, fara a mai suferi!

M-a emotionat foarte tare raspunsul tau...ai dreptate, cand iubesti nu mai tii cont de cate ori vorbesti pe zi cu persoana iubita. Stii, odata el nu mai vroia sa vorbim, ca tot asa zicea ca eu vorbesc mult si prost. si i-am zis ok, mai vorbim 10 minute apoi la somn, ca era seara. am continuat sa mai vorbim. Si zice el la un moment dat: vezi ca au trecut mai mult de 10 minute. Sincer m-am simtit un nimic...
Iar la alta alternativa te referi ca s-ar gandi el la alta fata?

Probabil ai fost prea atasata de el, iar lui nu-i plac chestiile astea.Pana la urma, e clar ca sentimentele au disparut daca el iti zice doar:'bine' cand aude ca vrei sa te desparti de el.Tu nu trebuie sa depinzi de el, trebuie sa iti continui viata.Il iubesti acum, dar cu timpul trece, toate trec, o sa gasesti alt barbat, mai bun si tot asa pana cand te vei aseza la casa ta.Asta este viata, nu-ti irosi zilele gandindu-te la el, viata e atat de frumoasa, nu ar trebui sa o lasi pe nimeni sa ti-o strice!

Daca s-ar gandi la alta fata, ar fi "acceptabil"... mi-e teama sa nu imparta aceleasi sentimente si cu altcineva. Acum nu vreau neaparat sa te supar si mai tare, in mod normal iti scriu aceste cuvinte pentru a-ti ridica moralul, nu sa te amarasc si mai rau. Poate scriu prostii, e posibil ca baiatul sa aiba probleme in familie, de sanatate, la munca sau la scoala. Nu pot sa stiu mai multe, nu-l cunosc mai bine ca tine, evident.
Comportamentul pe care-l avem zi de zi reflecta de fapt educatia si mediul in care am trait. Eu am mai spus-o aici, pe acest site si mai repet daca este nevoie: frumusetea unui om nu consta in tinuta, freza, parfumul, ochii, inaltimea samd, ci in FRUMUSETEA INTERIOARA! De aceea, de multe ori se intampla sa ne indragostim in mod eronat de "Fat-Frumos" ori de "Zana Zanelor", iar pe parcurs, cand isi arata adevarata valoare, ramai cu un gust amar si cu cateva intrebari: "de ce numai mie mi se intampla", "cat de prost/proasta am putut fi sa sufar atat", "cum va fi viata mea de acum inainte"...
Ai sanse mari ca prietenul tau sa-si dea seama ca nu toate insectele fac miere, insa mi-e teama ca va fi prea tarziu, iar tu vei fi fericita. Sentimentele si urma suferintei persista ceva vreme in suflet, insa timpul devine tratamentul.
Pana la urma urmei, trebuie sa stii exact ce trebuie sa faci si sa fii hotarata pe deciziile tale. Acordand mai multe sanse unei relatii fara ingredientul principal, dragostea, e sinonim cu "a avea un iphone fara internet"... nu are sens si nu facem decat sa ne inselam pe noi insine si sa lungim suferinta. Sunt oameni care se despart dupa ani "grei" de casatorie, dar o relatie "normala"? Cert e sa stii ce-ti doresti. Numai bine!

Citeste asta http://www.topexperti.ro/......soana_603.
O sa te ajute sa intelegi ca viata ta nu depinde de nimeni altcineva decat de tine. Tu ai puterea sa mergi mai departe, cu sau fara el, cu sau fara oricare alta persoana!
Trebuie doar sa iti propui asta.
Aveai dreptate, cred ca ar fi bine ca, treptat, sa incepi sa te obisnuiesti cu gandul ca poate nu o sa mai fiti impreuna.

Exact asta ar trebui sa faci.Lasa-l pe el sa te caute si sa se intrebe de ce nu dai nici un semn. Cand te suna ii spui "scuze dar am fost atat de prinsa ca nici nu stiu cat e ceasul". Cand te suna, nu mai vorbi atata despre relatia voastra. Il agasezi si il enervezi. Si pe mine ca fata m-ai scoate din sarite. Zici ca esti un disc zgariat care canta mereu si mereu acelasi refren.
Opreste-te din a da importanta fiecarui gest al sau. Daca vrei sa mai salvezi ceva, TREBUIE sa iti IMPUI sa fii mai indiferenta fata de el. Cu cat esti tu mai relaxata cu atat se relaxeaza si el si relatia. Tu stai intr-o continua tensiune si ii ceri in mod constant reafirmarea ca te iubeste si nu te paraseste. Nu e normal.
Si pana la urma, daca te lasa, ce? Inima e facuta sa iubeasca din nou si din nou. Daca e primul, asta nu inseamna ca obligat fortat e si ultimul.
Asta e realitatea si trebuie sa casti ochii si sa o accepti. Fiecare din noi am trecut prin asa ceva.Si nu am murit din asta.
Termina cu dependenta de el. Si nu dependenta la modul ca il suni des, ci la modul ca fara el parca esti perduta in spatiu. TERMINA!
Te-ai gandit ca poate din punctul lui de vedere nu e fix nici o problema? Si ca, cu atat mai mult il derutezi si enervezi ca pui atata accent pe ceva ce el nu vede?
Ma repet : e normal ca intr-o relatie sa se schimbe comportamentul. Nu poti fi mereu acelasi.

Chiar vorbesti mult si prost... Si esti egoista, problema ta este ca el nu iti face pe plac. Vrei mai mult, vrei ca inainte, vrei sa se poarte nu stiu cum, vrei sa se schimbe, vrei sa bati din palme si el sa danseze, etc. Ideea e ca tu vrei iar el nu presteaza. Dar el ce vrea? Sau asta nu conteaza? Dar faptul ca nici o relatie de pe pamantul asta nu e la fel de intensa ca la inceput, conteaza? Ca oamenii se mai si plictisesc si au nevoie de provocari intr-o relatie, conteaza?

Tu esti centrul universului si conteaza doar ce vrei tu. Iubirea nu inseamna ce crezi tu, iubirea inseamna acceptare. Pari un copil rasfatat si pretentios care tot timpul cere si crede ca este indreptatit sa primeasca doar pentru ca iubeste. Nu e de ajuns sa iubesti, mai trebuie sa si oferi. Poti incepe prin a te maturiza si a incerca sa intelegi si ce vrea celalalt, nu numai ce vrei tu.

Nu spun ca el e sfant, poate chiar e mai rau decat tine. Spun doar ca atitudinea ta este, intr-o anumita masura, si cauza suferintelor tale.

Ai dreptate. Ea trebuie sa se gandeasca si la ce vrea el. Si anume, o amanta.

Si eu am avut cam aceeasi problema, dar noi chiar ne-am despartit. Ma rog, initial am spus despartire, dar dupa aia am hotarat sa fie doar o pauza. Nu ne-am vazut in perioada aia deloc, dar am vorbit prin mesaje si pe internet ( fara web). Cine crezi ca a vrut sa ne impacam dupa 3 saptamani?

A vrut el sa va impacati? Acum mai sunteti impreuna? Daca da, cum e?

Am vrut amandoi, dar el a zis-o da, inca suntem. Acum parca isi da mai mult silinta. Problema a ca fiecare cuplu e diferit, dar daca exista iubire din ambele parti, totul se va rezolva.