Mda, si cate relatii ai avut? Dragoste adevarata exista, dar fetele nu iti pica in brate doar pentru ca existi.
Dar în tine ai încedere? Fetele simt asta și îi ocolesc pe cei ce nu au încredere în ei înșiși.
Daca nu crezi in tine, e normal sa gandesti asa. Lasa calculatorul si mai iesi pe afara cu prietenii.
Buna.Doresti raspuns de la cei care considera ca da, mai exista? Sau de la cei care au aceeasi parere ca tine? Eu sustin prima varianta.
Nu exista și nici nu va exista vreo data
Doii oamenii pot sta împreună atât timp că au un interes comun
Idem!
Dar deja mi se pare ceva banal și pueril dragostea și toate aceste sentimente.
În fond, nu am rezistat atât de singură aproape 30 de ani ca să pic pradă unor sentimente chiar puerile și banale. Și nu mă refer doar la dragoste, hai să zicem că aia e înălțătoare, dar spre exemplu, eu una am vorbit cu ceva tipi și vreau să spun că în loc să mă măgulească atenția primită, m-a făcut decât să mă îndoiesc și mai mult de mine. Așa că, am zis pas. Nu vreau aceste sentimente în viața mea, nici copilării. Ba chiar mă lupt acum să-mi recapăt controlul și să nu pic în mrejele unei retardate de iubiri.
Așa că sfatul meu, pur personal și pentru că văd că oarecum și tu te îndrepți către acest drum, al solitudinii, dar și al independenței, nu renunța la această decizie. Poate nu o să ai parte de iubire, dar clar nu vei avea parte nici de dezamăgiri și clar de oameni ipocriți, fățarnici și falși, nu ai nevoie ( mă rog, în cazul tău femei).
Mă rog, eu doar îți las sfatul acesta că pe acesta mi-l repet eu zilnic ca o mantră, dar în final, cum las la fiecare de înțeles, faci ce dorești tu.
Aș mai lăsa încă un sfat, analizează-ți bine totuși nevoile și vezi dacă nu cumva totuși iubirea este o nevoie huge pentru tine, atunci poți să mai încerci, dar acest sfat tot nu pot să nu-l scriu. Îl las aici, deoarece din ce am mai citit din întrebările tale, ai avea o vârstă mai fragedă decâtă a mea, deci poate încă nu te-ai lovit de toate intrigile și de cei mai parșivi și meschini oameni. Atât îți spun, dacă nevoia ta de iubire, primează, ai grijă la oameni, oamenii sunt hiene, și nu, nu-ți spun din experiența proprie acum, îți spun ca o persoană ce a trecut la un alt nivel al simțirii mai ales în perioadele acestea sfinte și simte toată răutatea ce zace pe Mapamond și demonul uciderii și răzbunării chiar stă pe umărul ei. Deci îți las aici că OAMENII SUNT RĂI. Deci ai grijă de cine te îndrăgostești, ți-e suficientă o singură iubire huge, ca să începi să-ți pierzi mințile, dar și încrederea în întreaga umanitate.
Evident fără a renunța la tine și la versiunea ta cea mai bună. Ba chiar te sfătuiesc ca dacă nu găsești dragostea și asta te înfurie și frustrează, să te agăți de asta ca să termini proiectele alea pe care le începusei acum ceva de ani, dar pe care nici azi nu le-ai finalizat.
Ahhh, parcă îmi scriu mie, nu ție. Dar să fiu și eu un pic rea, mă bucur că totuși nu sunt eu nebuna, observ că tot mai multă lume în secolul 21 nu mai crede în iubire, deoarece e adevărat, ea nu există și noi simțim asta, că ne mințim, ca să fim în rând cu lumea și să păstrăm niște aparențe e una, dar acolo deep se simte, cine te acceptă, cine te place și cine nu, cine mai iubește și cine nu. Clar de iubit nu mai știe nimeni să o facă generația asta.
Tocmai de aceea îndemn oamenii și tinerii din generația asta să se ocupe de ei. Nu de alta, dar dacă de iubit nu mai știm, măcar să avem bani și tot ce ne dorim material. Pe barba noastră, evident.
Dar pentru asta trebuie să muncim asiduu și să devenim cei mai buni, că la un hobby din care vom face bani cândva, că în jobul nostru, că dar chiar ne reprofilăm deoarece jobul actual nu ne satiface pe cât am dori, că la un voluntariat unde avem posibilitatea să întâlnim oameni influenți, că plecăm peste hotare și facem acolo studii și învățăm chiar limba lor, că învățăm un nou skill care valorează o avere, când o să-l stăpânim.
Ce aș mai vrea să subliniez din ultima parte spusă, e că din ceea ce faci tu, poți controla, poți fi în control absolut (să zicem cu mici excepții, poate nici acolo nu vei deține controlul suprem, dar cel mai bun control îl ai asupra ta, iar ce tu deții sau ai învățat clar nici dracu nu ți-l poate lua) dar în prietenii și dragoste, mereu vei face compromisuri, făcând compromisuri, tu nu vei mai fi în control, gândește-te și la astea când suferi din nenorocita aia de dragoste și ți se pare ceva grav că tu nu ai cine știe ce tâmpită care te va manevra cum vrea ea. De altfel nu uita că femeile, sunt înebunite după control și posesivitate. Deci mai gândește-te când suferi atât.
Îmi pare rău dacă am fost prea rea, dar azi chiar nu am de gând să dau sfaturi despre "viața e o minune" ori "viața merită trăită" și alte mantre pozitive de ți se și face rău.
Oricum ia de aici doar ce vrei tu, eu acest sfat îl las pentru întreg Mapamondul și nu doar pentru tine. Și după 27 de ani de lecții, sincer astea au fost pe care le respir zi de zi prin pori. Două lucruri, atât am învățat în 27 de ani, care chiar mi s-au impregnat în creier.
1. Ai grijă ce spui, că tot ceea ce spui poate fi folosit împotriva ta.
2. Oamenii sunt parșivi, demonici, răi. Bunătatea lor este doar în funcție de interese. Și de aici deducem că nici iubirea nu există.
Ehhh, sper că nu te-am îngrozit cu sfaturile mele.
Iei de aici doar ce simți tu că rezonează cu tine.
După ce ai încercat să vb cu 4 fete in același timp și nici una nu îți trimite mesaje din dorința LOR de a vb cu tine(așa cum ai specificat intr-o postare anterioară), nici nu mă mir că nu mai crezi în dragoste adevărată și oricum bine faci, nu poți să ajungi rănit așa.
Depinde unde o cauți. Nu mai ai încredere în fete, bun, orieneaza-te pe dezvoltare personala și profesională.
Exact, bine punctat. Aleargă după 4 fete, apoi tot fetele sunt de vină că nici una nu-l vrea.
Dragostea adevărată e mai ampla și pe etape.Asa ca ai nevoie de o anumita varsta,de o maturitate și o experienta ca să poți sa o recunoști.
Din perspectiva mea exista dragoste adevărată,iar aceia se manifesta prin indragostitul de la început,atracția de pe parcurs,înțelegerea,susținerea,oferirea de atenție,afecțiune, ajutor și de ce nu, mai târziu din cearta legata de faptul ca eu îți vreau binele ție, sau tu îmi vrei binele mie și ne oprim din a face greșeli, din mesaje cu "ia paine" când vi acasa și multe altele.
Da exista. Asta nu înseamnă că există oameni care nu te dezamăgesc niciodată, la fel cum i toate relațiile și noi producem altora dezamăgiri. Te încurajez sa te rogi Creatorului ca la timpul pe care El îl considera potrivit sa aducă în viata ta fata care El știe ca e potrivita sa fie soția ta. Sotul meu s-a rugat pentru știa lui de la 17 la 23, cand am devenit prieteni și cu cu iertare și perseverenta Ina ne face bine unul altuia, ne bucuram de căsnicia noastră.
Chiar interesantă poveste.
Spun asta deoarece chiar eu am lăsat un sfat la această întrebare, cum că nu cred deloc în iubire și prostiile de genul, dar cred sigur în Dumnezeu și mă bucur să aud că există și povești de genul, povești de iubire care sfidează tot ce am cunoscut noi în viață, adică oameni parșivi și răi, răutăți, interese și minciuni. Deci din experiența dv am învăța că totuși Dumnezeu ăsta există și cine știe, poate că dacă ne-am ruga, o veni și dragostea asta. Deși nu cred în ea, cred totuși că dacă pentru acea dragoste a pus Dumnezeu suflare, nu o va separa nici Satan însuși.
Totuși rămân sceptică la ideea de iubire, însă ceea ce ne-ați povestit dv aici, pe mine una m-a făcut să cred și mai mult în El, în Dumnezeu.
Mulțumim, că ne-ați împărtășit experiența dv, ca să mai reflectăm la tot ce înseamnă viață, dar mai ales când suntem rătăciți să știm că Dumnezeu există.
Cât de urări, nici nu au rost, sunt convinsă că relația dv va trece orice test, dacă spuneți că dv și soțul dv v-ați întâlnit cu ajutorul Lui, nimic nu va clătina acea relație.
Dar totuși ca să închei mesajul cu pozitivism și măcar un minim gând bun, vă las gânduri de sănătate.
God! Nu am interacționat cu acest user mai deloc deci sper să nici nu se interpreteze că i-aș lua apărarea, deși o fac, mai mult din egoul propriu, că în ceea ce susții aici, mă atingi pe mine acum, nu pe acest user din întrebare.
În primul rând ce susții că are tipul, cred că am și eu, dar uită-te puțin dacă-mi pasă, și dacă-mi pasă oleacă, la dracu dacă mă mai interesează.
Deci orice îmi răspunzi mie, la ceea ce i-am răspuns lui, dacă m-ai fi citit și pe mine pe TPU, pe aici, ai fi înțeles că ceea ce l-am sfătuit pe el, de fapt mai mult m-am sfătuit pe mine, așa că orice ai susține, la mine pică.
Știu ce l-am sfătuit și exact aia și gândesc, și cam la dracu dacă nu aia am găsit-o singura soluție în Universul ăsta mare.
Orice, dar orice altceva îți dorești și nu poți obține, înseamnă că trebuie să te lupți să compensezi și să câștigi pe altă parte.
La fel cum susțin că ceea ce deții tu, în minte și poate chiar și ușoara ta șlefuire în viață ( prin terapie, meditație, rugăciuni, schimbarea locului și tabieturilor, învățarea de noi skilluri și multe altele) nu-ți poate lua nimeni. Poate doar boala Alzhimer și pierderea gravă a memoriei sau un handicap crunt, dar în rest nimeni nu-ți poate lua ce deții, pe când tot ce în interacțiune umană, poți să aduci și luna de pe cer, poți să faci terapie multă și să mulțumești întreg Mapamondul, acolo nu deții controlul absolut și sincer în acea sferă ești mereu cu pistolul rusesc îndreptat la tâmplă. Adică azi poți părea că deții lumea, că ba chiar tu o controlezi, mâine se duce dracu tot, ai impresia că nici propriile gânduri nu ți le controlezi, dar mai ales să controlezi gașca de prieteni, familia, iubita/iubitul (a nu se înțelege ideea expusă de mine de control, cu obsesia pentru control) mă refer pur și simplu că la capitolul relații interumane și chiar iubirea asta, este un proces mai complex chiar de durată și uneori, pui totul la bătaie, ca oricând să pierzi totul, deci iar mă duce cu gândul, că omul în acest aspect al existenței, este omul din filmele cu mafioți, care stau mereu cu pistolul rusesc la tâmplă, 3 i se trag și a avut noroc, pe al 4 lea, e la noroc, după acela, ori e mort, dar ultima e sigură.
Adică dacă ești praf ca om sau ca tinichea pe afară, mă refer, omul să se lupte să câștige pe altă parte, iar dacă nici pe altă parte nu merge la capacitate maximă, mai luptă-te încă o dată și încă o dată să mai șlefuiești ceva mai bine și tinicheaua, dar acum că m-ai provocat, oricine ai fi, să intru în polemici.
Sincer, dacă ai fost refuzat în trecut doar pentru că aveai un defect (și nu mă refer doar la alea sau ăia 2, 3 pe care, oricum, hai să fim sinceri, poate tu te-ai încăpățânat să te axezi pe ei, când și alții mureau după tine, însă mă refer la ideea că "Mapamondul" te-a exlus, doar pentru că nu o aveai mare, nu erai mascul nu știu de care sau că erai prea anorexică ori prea bulimică și nu erai în dimensiunile normale sau cine știe ce dracu, mai aveai diferit de ei, "burghezia" asta) sfătuiesc la fel pe toți cei care au avut măcar o dată în viață acest feeling, să nu mai accepte pe nimeni, atunci când își vor șlefui tinicheaua, chiar personalitatea. Eu una așa sfătuiesc pe toți cei din acest tipar. Restul, cum spuneam, zeflemitor oarecum "burghezia" asta poate să trăiască normal. Oricum trăieste la un nivel high.
Ca să mă fac mai înțeleasă în ce am vrut să spun mai sus, rectific.
Ideea susținută de mine e că dacă atunci când am fost "în rahat" sau eu am fost Bestia, societatea m-a pus la zid și nu m-a acceptat, nici eu nu o mai vreau când devin powerflower.
Știu că poate e o gândire eronată sau chiar egoistă, dar așa măcar te aperi de potențiali oameni malefici.
Și de fapt, cum spune o vorbă tot răul spre bine, Bestia din noi, și aici la faza cu bestia nu mă mai refer doar la tinichea(aspect) ci chiar la cele mai malefice și rele trăsături ale noastre, însă Bestia asta uneori vine și cu un sens pozitiv, ne arată ce contează mai mult în viață, cine contează și ne arată uneori, pur și simplu natura umană.
În sfârșit!
Cineva care chiar gândește echilibrat și spune cumva adevărul.
Aș dezbate și eu multe pe tema asta.
Anume că ea, o formă de dragoste există, dar așa cum spui și tu, chiar nu e pentru toată lumea, cum nici succesul nu e pentru toți, nici bogăția, ba ce să vezi, nici chiar sănătatea.
Sincer, dacă eu aș fi adresat întrebarea asta, ceva ce de asemenea mă întreb și eu mereu, dar doar în mintea mea, că mi se pare aiurea să mă plâng cu ceva ce, oarecum pentru mine nu mai reprezintă de mult interes ți-aș fi acordat funda.
Și eu nu prea acord funde, ca să ofer fundă, trebuie să miște ceva complet în interiorul meu, mai ales nu ofer funde la răspunsuri scurte, dar al tău ar merita.
Dar cum întrebarea nu este a mea, pot doar să spun că-mi place răspunsul tău.
Păi, pentru cineva care nu citește, aparent mi-ai contrarăspuns la un răspuns care nu te viza. So?!
Dar să înțeleg că totuși susții că îmi plac bibliotecile și cărțile, deci o să-l iau ca pe un compliment.
Adică ai ajuns să gândești așa fără ca măcar să fi trecut printr-o despărțire? Ești prea fragil pentru relații, mai bine ți-ai ocupa timpul cu altceva, o despărțire te-ar ingropa.
Zoet întreabă: