.Cand eram mic aveam o groaza de prieteni cu care mai am niciunul, in viata reala, m-am inchis in mine si m-am departat, sunt cam timid, mi-e mai usor sa vorbesc pe net e frustrant si trist.Am avut depresie dar am ea cu ajutorul a niste tampenii de medicamente, acum am doar melancolie.Cand eram mic eram sociabil acum ma pierd cand grup, poate cineva sa imi dea un sfat, parintii ma iubesc, sunt ok dar nu e de ajuns.Practic nu am viata sociala.Pe net am cunoscut foarte multi oameni in decursul a cand am net dar pe net sa cunosti oameni e bullshit, nu te ajuta cu nimic.Sunt mai linistit de felul meu dar stiu si demult ma gandeam sa plec de acasa si sa ignor…nu mai am depresie, sunt mai energic, mai ok dar melancolia ma omoara.E frustrant sa traiesti degeaba pe pamantul asta.,sincer in suflet si asta e de ajuns, va dati seama ca de iubita nici nu poate fi vorba, cine ar sta cu un ‘antisocial"? Sau timid sau baiat linistit? Si practic habar n-am cum sa ma comport intr-o relatie,mi-a zis un coleg,eram nou in clasa,de abia ma mutasem,ca fetele ma simpatizeaza,bine,unele dar eu parca fug de ele,le resping, si asta din timiditate, ati mai vazut ratat ca mine? sa va zic ce am scris in intrebarea asta, practic foarte frustrat si trist din cauza asta.M-am mutat de 3 ori de cand sunt la liceu si peste tot am lasat o impresie buna,am invatat, ajutam de treaba dar prea retras, prea in banca lui, prea timid.Sincer mai bine ma nasteam fata, ca n-am fata de baiat..macar daca as fi cine stie ce urat si aurolac.dar nu sunt.si uite asa sufar.sufar.Ce as putea face? Datin cateva sfaturi.Inafara de sinucide-te sau da-ti foc, ca asta o sa fac daca o sa mai sufar mult.Viata mea de acum e un bullshit.E ca un mar fara gust Ma consolez ca ma mai joc cu motanul, pe calculator si mai vorbesc pe internet.Dar e nasol tare.Ce sa fac? Mai are rost sa sper ca va fi mai bine?
Sa nu mai zic ca 2 ani de liceu din cauza unui accident rutier cu spitalizare si apoi a unei depresii.Acum sunt in a 12.Si inca mai am anul asta si inca un an de liceu.Depresia am facut-o din senin fiindca ma simteam tot mai singur si fara scop si fara iubita, prieteni…au fost zile cand nu ma mai ridicam din pat…Sincer nici nu stiu sa sarut o fata intr-o relatie..sensibil si mai sunt si virgin.Ma masturbez 1 data pe sapt sau mai rar. Faza e ca multi si nici masina si nici anturaj puternic..practic stau doar cu parintii si cu motanul…
Colegii mei de apartament organizau petreceri monstru chemand multa lume. Petrecerea se desfasura mai tot timpul in sufragerie (camera mea ). Toti erau prin apropiere, imi furau tigari.

In fiecare zi am regrete, in fiecare zi sunt melancolic…in fiecare zi ma afund si mai tare in bullshit. Oare sinuciderea e solutia? As pleca departe sa nu mai stie nimeni nimic de mine….ca si asa nu contez decat pentru parintii mei..care cat o sa mai aiba rabdare cu mine? O sa ma tina asa pana la 40 de ani?
In vara dintre clasele 9 si 10 am fost aproape violata chiar la o piscina, si nimeni nu a facut nimic, desi e plin de oameni. Acum sunt pe a 11 a si dau semne de bulimie.
Ma gandesc sa iau niste pastile si sa o termin.Dar in sufletul meu tot mai sper ca o sa fie bine.Am avut copilarie dar adolescenta a fost praf.

Na…cam asta e…astept sfaturile voastre si scuze ca am scris un roman…dar m-am descarcat.
Astept sa aruncati si voi cu rosii in mine…..salutare

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook