Cunosc aceasta fata de la gradinita, pot spune ca fost "prima mea dragoste" si inca mergem amandoi la scoala ( suntem in aceeasi clasa ). Am 15 ani, ea are 14. Suntem apropiati unul altuia dar nici PREA apropiati. Vreau sa spun ca nu stam nonstop impreuna dar nici sa zici ca nu dam ochii. Mai mult ne ajutam la greu si stam impreuna cand facem teme amandoi sau eu stiu, alte chestii. Acum problema e ca "prima dragoste nu se uita niciodata" dar nu stiu ce dragoste era pe mine atunci ca eram doar la gradinita , oricum, ne intelegem foarte bine si suntem alaturi unul altuia. Intrebarea acum este: Sa fac oare un pas inainte? Adica sa incerc sa fim ceva mai mult de atat sau sa ramanem la stadiul de prieteni? Tot imi spunea ca si-ar dori sa pice macar cu mine la liceu, mergem la acelasi profil, acum nu stiu ce sa cred. Daca as primi vreun refuz nu stiu daca as mai putea da ochii cu ea, avand in vedere ca mergem si amandoi la scoala uneori cu un grup de alti colegi, uneori noi 2 singuri. Acum, astept parerile voastre, ce credeti ca ar trebui sa fac? Sa las totul asa cum este sau sa incerc sa-i spun ce simt si ce-am simtit pentru ea in acest timp? Repet, un refuz m-ar darama pur si simplu, oare este mai bine sa las totul asa cum este?

Daca fata iti place si te consideri viitor barbat, atunci fa bine si spune-i fetei ca ti-e draga si invit-o undeva in oras.

Pune un prieten comun sa o intrebe ceva legat de tine, daca te place, daca ar putea sa se cupleze cu tine, etc si asa afli daca are rost sa faci pasul urmator sau sa ramaneti doar prieteni

Inteleg ca nu iti doresti sa auzi un refuz (cine ar vrea asa ceva?), dar iti spun sincer si din propria experienta ie mai bine sa ii spui, indiferent de raspunsul care il vei primi. Eu voi avea mereu regretul ca nu i-am spus primei fete care mi-a placut ce simteam pentru ea. Si crede-ma acel regret ie mai rau decat crezi, nu doresc la nimeni sa aiba acel regret. Deasta iti zic, vrei sa fie ceva mai mult decat o prietenie? Atunci spune-i verde in fata ce simti pentru ea. Sper ca team putut ajuta chiar si daca numai un pic.

Tu ce intelegi din actiunile ei? Daca se poarta cu tine ca o prietena inseamna ca asta vrea sa fie, se simte bine in compania ta si eu cred ca te priveste ca pe un prieten doar.Dar poti sa incerci totusi sa o intrebi daca place pe cineva, daca a pus ochii pe vreun baiat si o sa-ti spuna si ceva de tine totusi.

Mult prea greu Neutrino... Am văzut zilele astea sute de întrebări asemănătoare... nu sunt în stare să socializeze, ei în afară de mess și facebook, altceva numai știu. Cum dumnezeu să agățe o fată dacă nu vorbește cu ea fața în față.

Depinde de ce semnale primesti si tu de la ea.
Cred ca mai bine ar fi sa ii spui ce simti, pentru ca daca si ea te place atunci ati putea avea o relatie foarte frumoasa.
Stii cum se zice: Nu risti, nu castigi.
Acum depinde si ce preferi tu, sa te intrebi mereu ''Ce-ar fi daca?'' sau sa suporti un eventual refuz.
Decizia e a ta .
O zi buna!

Nu rata sansa si spune-i, daca sunteti asa de apropiati.

Se spune că prima dragoste nu se uită... până la a doua. Dacă zici că te duci la liceu acolo ai de unde să ți-o alegi pe a doua. Ar fi mai drăguț ca în loc să o întrebi să o săruți. Dacă te respinge te scuzi și îi spui că vroiai de fapt să o pupi pe obraz. Numai bine!

Uite, azi de exemplu am stat aproape toata ziua impreuna. In timp ce eu imi faceam tema la engleza, ea s-a oferit sa-mi faca tema la matematica (ne facem toti temele in clasa), am stat eu cu inca 2 colegi si ea cu o profesoara singuri acolo, adica ne spunem secretele si toate chestiile, cand se intampla unele chestii se intoarce la mine si rade, ceea ce fac si eu. Adica na. nu stiu, imi da unele semne dar pur si simplu nu ma lasa inima, daca ea ar refuza propunerea mea, as strica toata aceasta prietenie frumoasa. de asta ma bate pe mine gandul, intelegeti? Asta ma doare pe mine + ca o mai cunosc si de la gradinita in numele Domnului, 8-9 ani de zile am fost numai impreuna legati de o prietenie frumoasa. de asta ma doare pe mine, in caz ca ma refuza e ca si cand mi-ar da cineva cu piciorul peste toti anii astia.

Da Azure dar faza e ca noi vorbim fata in fata mai mult decat pe mess/facebook. la calculator fiecare are treburile lui . Mai vorbim din cand in cand prin mesaje sau o mai sun eu sau ea pe mine cand avem nevoie de ceva, in rest totul se petrece fata-n fata.

Și cu toate astea de ce nu ai curajul să faci ceva? Oferă-i o floare, dacă te întreabă de ce spune-i că-i luminezi ziua, găsește ceva, nu e greu, trebuie să ai imaginație! Scriei un bilețet atașează-l de floare spune-i pe el, Zâmbește-mi! orice pune mintea aia la contribuție.

Nu am curajul deoarece nu-s genul ala romantic. eu iubesc prin alte metode. dar nu stiu. poate ar trebui sa astept pur si simplu avand in vedere ca sunt sanse 90% sa fim in aceeasi clasa la liceu? Ma gandesc ca nu e ultima fata din lume si am doar 15 ani, drumurile noastre oricum or sa se schimbe intr-o zi, oare sa las totul in mana ei si eu doar sa astept sa vad daca ea are vreo intentie?

Atunci numai ești bărbat dacă te aștepți ca să plouă din cer cu femei.

Tot o sa am timp dar totusi. daca ai fi in locul meu, si te-ar refuza, cum te-ai simti sa dai cu piciorul la toata aceasta prietenie? Ma si chiar daca ar accepta, totul se schimba dintr-o data, totul. Nu stiu. mai bine sa las totul cum este, revin la prima intrebare. mai bine las totul asa cum este

Ce legătură are una cu alta, dacă ți-e atât de bună prietenă te va înțelege și chair dacă te refuză nu se va schimba, dacă se schimbă atunci ce prietenă ți-a mai fost?!
Ori e una ori e alta. Tu decizi, vrei ceva bine nu vrei iar bine. Dar cu văd că, conștientizezi și tu cât de cât, mai stai nu e sfârșitul lumii oricum sunteți mici de a fi iubiți.

Si timiditatea asta. inteleg ca nu-i buna si e bine sa treci peste in unele cazuri dar mi-e greu. Cu toate astea incerc si i-am explicat ca-s timid in unele chestii. Eu am 2 fete, una distrata si normala ( cum ma stiu toti colegii ), si a 2-a mai. "inteleapta", incerc sa lamuresc unele lucruri cu unii, fac mai mult pe "psihologul", iar o colega din clasa astazi a citit un proiect care l-am avut de facut, pe tema "ce vreau sa devin in viata", si am lasat-o fara cuvinte zicandu-mi : "Sebi, sunt 8 ani de cand ne stim si nici acum nu am ajuns sa te cunosc deloc". Acum nu stiu. cu Dumnezeu inainte, mai am multe de facut, momentan sa ies bine cu scoala sa ajung la liceul unde vreau, dupa mai vad.

O cunosti de prea multa vreme. este ca si sora ta. e normal sa tii la ea, si ea la tine. tu, pleaca in aventuri si experiente. ea, o sa faca la fel. daca dupa ceva timp ( 1-2 ani ) o sa va regasiti, - sau daca in tot acest timp o sa fiti unul langa altul - atunci sa iti pui problema unei relatii intre voi.

Sper din toata inima sa fie adevarat , multumesc de raspuns, ma ajuta mult.

Si eu iti doresc sa-ti gasesti drumul in viata.:*