Dupa perspectiva mea, cum spuneam, sexualitatea deregleaza mintea omeneasca, te face sa judeci altfel.Iti vin acei gargauni in "creieras" care te sucesc de tot! Oke poate si iubirea este un infern pentru ca dragostea este sora cu suferinta, dar ma refeream ca aduce fericire in mare parte, asta este scopul ei! Sexul se face din placere nu are niciun scop pentru multi. Daca ar avea un scop, care ar fi acela? Placerea nu este, unde ajungi cu ea? Ea trece, dar iubirea te leaga.
Just My Opinion ^_^
Buna,
Eu zic ca iubirea este placere, fericire dar si infern. Daca tu ai intalnit iubirea care doar iti ofera fericire ma bucur pentru tine, eu nu.si nu cred ca se poate doar lapte si miere.
Sexul este placere si necaz daca nu-l practici cu protectie.Infern pentru ca iti da felul de a gandii peste cap.Nu vezi cum unele femei se umilesc pentru sex? Pt bani? Acele Cu*ve care doar din sex traiesc? Puteau si ele sa munceasca altceva nu asta.Cauta iubirea sa vezi ca-ti aduce fericirea
Iubirea leaga 2 suflete este placere si fericire
Acum ca e si greu, ba poate si plangi de ce nu iese, de ce se intampla, de ranile venite din alta parte, sau de aici in caz de iubirea sta sa fie infranta de mediu, tot nu e infern si mereu se verifica ca nu e. Infern e atunci cand nu se mai poate repara nimic.
Lolly simt ca ai multe de spus, dar o tensiune foarte mare te-a facut sa concentrezi pana la bing bang raspunsul. Care asa devine o pastila de neinghitit. Hai sa dezvoltam viziunea ta si experienta ta. Vrei? Poate cheia e la tine.
Pe scurt tu spui ca sexualitatea e infern, iar "iubirea" e fericire. Ideea este implementata cumva de Biserica, care are menirea de a controla oamenii si de a mentine pacea.Nu multi sunt atata de dezvoltati mintal incat sa foloseasca sexualitatea pentru ei in bine. Pentru ca procentul lor este mic, Biserica vine cu ideea cum ca majoritatea actiunilor legate de partea sexuala sunt pedepsite la judecata, daca sunt savarsite inaintea Casatoriei. Cred in Dumnezeu, dar in toate regulile astea nu inseamna nimic pentru mine. Asa ca afirmatia ta e falsa, ambele duc la fericire daca stii cum sa le utilizezi corect. (inca ceva, Dumnezeu a spus sa ne iubim semenii, nu a zis si cum! )
Daca te referi la viol,deja vorbim de oameni bolnavi psihic,nu tine de sexualitate, tine de dorinta de a avea pe cineva cu orice pret. Daca te referi la sexul pe bani, tine de respectul fata de sine si de exploatarea sexualitatii in conditii umilitoare din punctul meu de vedere.
Cand eram copil priveam in jur ferm convinsa ca totul e un ocean de iubire in care oamenii se scalda si in care cred. Propria mea sexualitate m-a luat prin surprindere, era ceva necunoscut. Ciudat insa iubirea imi era cunoscuta, adica stiam ce presupune ea si iubeam iubirea. De aceea vreau sa te intreb cum ai ajuns tu sa te cunosti si sa-ti gestionezi sexualitatea bine astfel incat sa-ti fie bine?
De ce este umilitor atunci, dar unele fete accepta umilinta, sau chiar baieti, indiferent ca vine din vanzarea corpului sau din alte acctiuni?
A si by the wayy unele fete accepta asta din dorinta lor, vezi aici sexul isi face effectul, pot sa munceasca in alte domenii dar ele aleg "prostitutia"din placere.Ok sunt si fete care sunt obligate, dar si altele care i-au decizia asta proprie si lucreaza pe cont propriu.
Dar scopul de a face un copil e dictat de sexualitate sau de iubire?
Scopul de a face un copil poate fi in cazuri mai rare o obligatie.Dar de cele mai multe ori este o greseala, iar un copil dorit este din iubire presupun.
De unde ajung cu gandul ca iubirea pulseaza o excitatie care nu se poate cu forta, nici de frica nu merge. Sau merge? Iar sexualitatea pulseaza si daca e fortata ori manipulata, sau ma insel? In schimb cred ca sexualitatea nu da pulsiuni de buna voie si nesilita, trebuie sa fie un factor acolo care tine de organism. Iubirea dupa parerea mea nu tine de organism. Daca nu te iubesc nu poti sa ma atingi in nici un fel ca sa ma excit si sa rapund. Corpul daca il atingi strangi din dinti ori vine mintea cu nu stiu ce protectie si amanare pana la conditiile potrivite. Ma tot invart in cerc. Ajuta-ma, trebuie sa imi lamuresc propriul copil interior.
Mai eu cred ca tu de mica ai avut o imagine asupra iubirii,o vedeai cu naivitate poate,iar cu timpul odata ce cresti observi ca de fapt nu este chiar asa,dar nu o poti interpreta dramatic si nici in extrema. Nu stiu de ce cauti atatea "de ce -uri" la subiecte care sunt discutabile pentru fiecare om in parte si nu prea e loc de generalizare. Umilitor este atunci cand iti dai corpul pe o suma si te simti tratata ca un obiect proaspat cumparat de pe raft. Cine accepta este problema lor,nu sunt nimeni sa arat cu degetul,fiecare este liber sa faca ce vrea cu viata sa si pana la urma cum iti asterni asa adormi. Am folosit termenul "umilitor"pentru ca asa vad eu lucrurile dar fiecare are dreptul la parere si poate altcineva se va exprima altfel. De ce compari oamenii,actiunile, sentimentele, cand fiecare e in felul sau, cand fiecare actioneaza diferit si simte diferit.
Am ajuns sa ma cunosc prin altii. De fapt cred ca esti undeva in perioada de tranzitie si iti este greu/ciudat sa te accepti ca viitor/e femeie/barbat.Fiecarei etape din viata ii corescund anumite persoane. Cand esti mic esti inconjurat de iubire parinteasca, cand cresti sexualitatea ti-o descoperi stand cu un partener de sex opus.
Sexualitatea devine "infern" cand o abordezi aiurea (ex.: o suprimi, exagerezi, apare ca o dependenta(nevoie), o judeci ca fiind intr-un fel sau altu, te temi); energia sexuala este foarte puternica ca focul te poate arde sau te poate incalzi, lumina
Iubirea si sexualitatea se intrepatrund, sexualitatea intr-o atmosfera a iubirii si o intelegere a ei devine puternica datorita schimbului de energii;
factorul cred ca e corpul in sine, idea de inmultire care creca e "infipta" cumva. in corp, in constiinta corpului ce determina atractia sexuala