Diferența de vârsta in cuplu.Am ajuns sa intru pe acest site datorită povestii mele de dragoste, care durează de 4 ani.Eu având 24 iar el având 45 da știu probabil voi fi judecată acum de voi din cauza diferentei de varsta...cum de am intrat in aceasta relație ce a fost in capul meu sau ca voi nu a-ti fi procedat asemenea mie, de fapt cum am mai auzit si de la prietenele mele aceste vorbe.Tin sa precizez ca nu e vorba de nici un interes financiar la mijloc.El fiind inginer sta in chirie momentan un om normal eu fiind încă studenta întreținuța de ai mei părinți.El a mai fost odată căsătorit si a divorțat acum 5 ani in urma căsătoriei au avut un copil acum are 12 ani cu care ma înțeleg foarte bine petrecem atâta timp cât își dorește copilul si încercam sa il implicam in toate activitățile noastre.In urma Divorțului sa făcut partajul si el sa ales cu o suma de banii, in timp a mai pus deoparte.Iar acum 3 ani au început construcțile pentru o noua casa casa in timp ce eu eram cu el iar azi casa este aproape gata in câteva luni se va muta.Problema mea reala este faptul ca : Eu il iubesc,foarte mult am trecut prin multe Divorțul a durat mult, a fost greu si cu custodia copilului care a rămas mamei am fost lângă el probleme la munca la dat afara sa reangajat familia lui ma Iubește si vor sa fim împreuna dar familia mea nu a fost de acord aflând la un moment dat, dar am negat nici in momentul de fata nu le-am dezvăluit adevarul nu vreau sa ii necajesc sunt convinsă ca nu vor înțelege niciodată acest gen de relație dar inimii din păcate nu am cum sa ii comand.Stau sa ma gândesc ca dintr-o simpla prietenie ne-am îndrăgostit si am ajuns aici sunt multe aspecte in fine.Am ajuns in momentul in care ma gândesc ce sa fac ce drum sa aleg? Il iubesc dar ce va fi pe viitor? El vrea sa ne mutam in casa împreuna imi amintesc ca imi spunea inainte sa facă casa ca aici vom locui noi, vom forma o familie, un copil cum se va juca bebelușului nostru in curte, a construit-o în timp ce era cu mine in timp ce mai punea o cărămidă imi mai spunea câte un vis legat de noi. Spune ca mă Iubește ca ii aduc liniște si iubire eu fiind o persoana calma si serioasa nu ies in cluburi sau alte activității mai agitate.Lumea ma condamna, ma judeca dar il iubesc avem foarte multe lucruri in comun insa ce vom face peste 10 anii unde vom fi? El va avea 55 iar eu 34 acum e bine nu se simte, se spune ca dragostea nu tine cont de nimic de vârsta, de religie etc dar asta in teorie când vine vorba de practica cred ca e altfel.A fost bine 4 ani nu m-am gândit atât de departe dar relația tot evoluează acum vreau sa ma angajez după facultate trebuie sa am o perspectiva de viitor vreau si o familie un copil.Mi-as dori sa le fac alături de el dar imi e frica ca in timp diferența de vârsta își va face simtita prezenta cu adevărat.Nu știu ce sa fac imi e greu sa las totul in urma sa il părăsesc după ce si-a pus speranțe in mine, după toate visele lui cu casa cu noi ...nu vreau sa il rănesc.Si nici nu as putea sa il vad cu alta femeie cred ca as fi răvășită de durere. Sunt multe aspecte părinții mei,vârsta,viitorul nostru nu știu ce va fi nu știu ce sa fac si totuși il iubesc nu vad cum ar fi viața mea de mâine fără el fără iubirea, liniștea si intelegerea lui fata de mine.Nu știu cum ma voi trezi dimineața stiind ca el nu mai e, nu ma mai suna de buna dimineața sau de noapte buna e greu foarte greu imi dau lacrimile când scriu numai gândul asta ma copleșește de durere ce sa mai spun de realizarea lor

Nu cere sfaturi la grupa mica acum...aici asta e.Mergi mai departe, respecta omul. dupa care o sa stii.vb p pv

Nu trebuie sa te gandesti asa.
Trebuie sa te gandesti cum sa profiti cat mai mult de timpul pe care o sa il petreci impreuna cu el.
Pana la urma toata lumea moare, unii mai devreme, altii mai tarziu. Important e sa valorifici acel timp.
Daca il iubesti si va intelegeti de minune nu are rost sa il parasesti doar din cauza diferentei de varsta.
Omul este trecut prin mai multe, stie cum sa se compoarte cu o femeie, cum sa o faca fericita.
Daca te desparti de el, unde vei mai gasi un om intelegator? Majoritatea sunt bagabonti acum.

Buna
Gandeste-te ca peste 5 ani faci un copil, tu 26 el 50.
Si mai gandeste-te cati ani va avea copilul cand va ramane fara tata si cat de usor iti fa vi singura cu un copil.
Gandeste-te si daca doamne fereste patesti tu ceva peste 20 ani, copilul ala ramane singur cu un tata de 65.
Asa iti pui problema cand vrei un copil. Cel putin din punctul meu de vedere.
Toate bune.

Cand veti avea un copil va spune lumea de pe strada ca el a iesit cu fata si nepotul la plimbare. Oricum asta nu conteaza. Iubiti-va mult!

După cum ai descris relația voastră, pare că între voi totul e OK. Așadar, lasă lumea să vorbească (o s-o facă oricum, chiar de-ar fi să te măriți cu FătFrumos) și vezi-ți de viața ta. A voastră, mai bine zis.
Ce va fi peste „Ț" ani, numai bunul Dumnezeu știe. Nu e cazul să ne facem planuri nici pe ziua de mâine, ci doar să ne bucurăm de fiecare zi pe care o trăim alături de cei dragi.
Am senzația că pentru voi va fi bine, mai ales dacă rămâneți împreună.

Nu poti sa le ai pe toate in viata. Relatia voastra va merge, numai in conditiile in care tu vei fi dispusa sa faci niste compromisuri. De exemplu, o femeie la 30-40 de ani, este foarte activa sexual (cica femeile abia la 30 de ani ating maturitatea sexuala si incep sa se bucure cu adevarat de aceasta latura a lor). Un barbat la 55-60 de ani insa, cam incepe sa aiba probleme in pat. E posibil sa nu mai faca fata, sa se excite mai greu sau sa aiba probleme cu erectia. La varsta asta apar si bolile (care si ele afecteaza viata sexuala). In afara de asta, intr-adevar, cand copilul tau va avea 15 ani, tatal lui va avea varsta unui bunicut. Daca esti dispusa sa treci peste toate aceste aspecte, casnicia voastra va fi ok. E o hotarare pe care numai tu o poti lua, punand in balanta lucrurile pozitive si pe cele negative.

Mda.
Nasoale situatii.
Ce ai sa faci tu cand in viitor chestia tipului nu va mai functiona la ''cote maxime''?
Nu-mi spune ca il vei iubi si ii vei fi alaturi si din astea.Am vazut prea multe la anii astia astfel incat sa cred belivernele de genu.
Organismul tau are si va avea nevoie de _)_ si inca multa.Sa fim seriosi si realisti.
Crede-ma ca atunci cand hormonii tai o iau razna si se acumuleaza in timp chestii nasoale in pat te freci in ea iubire.
Tu acum nu gandesti esti tanara.
Te-ai intrebat ce o sa faci tu la 40 de ani? El va avea 61.
Tu la 40 de ani inca ai nevoie de _)_
Da bun am inteles,e ocrotitor asa,ai ce invata de la el,ti-a fost alaturi,ati petrecut momente frumoase,te-a inteles,bla, bla, bla, bla.
Ti-am zis, nasoale momente si situatii, dar sfatul meu prietenesc e sa cauti pe cineva mai apropiat de varsta ta.
Ori nu prea cred ca ai de gand ca mai tarziu sa cauti un amant si pun pariu pe ce vrei tu ca va fi unul mai tanar.
Eu zic sa te gandesti mai bine.
Sunt tipi misto si la 30-35 de ani daca tot vrei maturitate, experienta si din astea.Macar ai garantia cel putin teoretic ca vei avea si tu ceva in pat la o varsta mai inaintata.
Unde nu e sex intr-o relatie nu e nimic din punctul meu de vedere. Absolut nimic.
Sentimente?
Pfff sentimentele nu mai au nici o valoare cand dorintele sexuale nu au loc sau nu sunt potolite ca sa zic asa.

Exact
In sfarsit suntem si noi de acord intr-o privinta

Tu esti constienta ca relatia asta nu e buna, ca el e de varsta tatalui tau, dar tot o faci! sunt 20 de ani diferenta! 20! o sa vina tati dupa el la scoala si toti or sa creada ca e bunicul! tu mai ai de trait, de mers in bar, de stat pana la 6 dimineata in club, el are concepitiile tatalui tau. (sunt de-o varsta). acum te intreb.ce vrei tu sa faci cu tine? de ce nu stai si te gandesti? ce viitor ai cu el? sau mai bine zis, ai avea un viitor cu el? te rog frumos sa-mi raspunzi

Am avut un coleg de serviciu a cărui soție era cu vreo 15 ani mai tânără; copil au avut când el se apropia de 50. Și ce? încă sunt fericiți împreună!
Cât despre activitatea sexuală a bărbaților trecuți de 50 de ani, cred că are foarte mare legătură de parteneră. Pai dacă e una de vârsta lui, normal că nu i se mai scoală!
Eu încă nu mă plâng, deși am depășit pragul. E drept, actuala e mai mică decât mine. Și știe să mă atragă...

Bo$$ nu prea conteaza asa mult parteneara in situatia unui de +50.Bine are si ea o cota parte ca sa zic asa.Nu prea ii mai ajuta instalatia oricate stimultente ar primi.
Acum nu generalizam ca sunt si altii ce s-au crutat toata viata,au facut miscare,au fost atenti la ce mananca,nu au fumat sau au fumat doar ocazional,au fost atenti la alcool si la stilul de viata in general lipsit de stres.
Da, acestia mai fac treaba in pat, dar foarte multi nu reusesc acest lucru.
Si asta doar din vina lor.

Oricum ca si idee, parerea mea, astfel de situatii sunt o tampenie.
Cea mai mare diferenta de varsta din punctul meu de vedere e sa fie de maxim 5-10 ani.
Dupa aia treaba e cam nasoala.
E cam cu dus si intors.

Cat despre tine felicitari.
Apuca-te de sport cand ai ocazia.Te va ajuta sa te mentii.Ori cred ca-ti doresti lucrul asta nu?

Păi mai merg pe la înot, iarna la schi, patinaj. Astea se pun, nu?

Corect.
Inotul e cel mai bun sport.

Tocmai la asta ma gândesc nu cred ca vom avea un viitor prea strălucit, nu vreau sa am un copil si el sa sufere, nu vreau nici eu sa sufăr si sa ajung ca toată viața mea sa fie un compromis pentru el va avea alte obiceiuri la 55 de ani ...eu poate voi dori sa Ieșim el va dori sa doarmă si da din punct de vedere sexual iar nu va fi bine, sunt multe aspecte.Si totuși cum sa ma despart de el...

El teoretic trebuia sau trebuie sa se astepte la o despartire.
Adica pe bune... cand si-a facut planurile de care zici a luat in calcul si posibilitatea ca voi sa va despartiti nu?
Nu cred ca ar trebui sa fie vreun soc pentru el.E inevitabil pana la urma.Na,nu stiu ce sa zic, e complicat.Nici nu vrei sa pari o nesimtita si sa-ti bati joc de el, dar vorba ta nici tu nu vrei ca viata ta sa fie un compromis pentru el.
Bine ca nu ati facut copii.Atunci chiar lucrurile erau naspa tare de tot.
Eu dupa mine eu zic sa purtati o discutie serioasa. Daca e matur asa cum zici va intelege situatia. Apropo lui nu are de ce sa-i para rau intr-un fel stii?
Pana la toata urma va zice gen : ''macar m-am distrat cu ea''
Si probabil va cauta alta de la un anumit timp.Nu stiu daca de aceeasi varsta cu tine, dar sigur va cauta pe alta.
Cat despre tine cauta si tu unul mai de varsta ta.E imposibil sa nu gasesti unul pe la 30 sau +30 de ani destul de ok.
Si nu te grabi cu maritisul.
O fata se marita cat ai pocni din degete la orice varsta.
Cu baietii e mai greu.

Nu ai ce sa faci decat sa discuti cu el. E om in toata firea. Discuta cu el despre toate temerile tale. E datoria ta de partenera sa fii sincera cu el si sa ii spui exact care sunt peoblemele. Poate ca se pot rezolva. Poate ca nu. Ideea e ca nu trebuie nici sa te grabesti cu deciziile, nici sa le iei singura.
El e destul de matur incat sa constientizeze toate chestiile enumerate de tine. Poate nu vrea sa se gandeasca la ele dar sa fii sigura ca le stie si el. Tocmai de aceea zic, discuta cu el. Nu e musai ca la 50 de ani sa nu mai poata face sex. E drept ca dupa 50 incolo incepe sa scada libidoul si potenta dar cunosc si cazuri in care l-a dus pana in 70 de ani potenta (bunicul meu) si nu a facut nici un sport si a fost si mare fustangiu in tinerete. Deci e ca o ruleta.
Intr-adevar diferenta e destul de mare si chiar daca acum nu se simte, poate mai tarziu o sa ajungi sa regreti ca nu te-ai distrat in tinerete si ca nu ai gustat din toate placerile vietii.
Trebuie sa cauti tu in tine raspunsul. Sunt femei care nu au regretul asta niciodata. Sunt femei pe care le macina si ajung sa isi insele barbatii...Ideea e ca doar tu stii ce vrei pentru viitorul tau.

O sa te rog sa te gandesti serios ce inseamna omul asta pentru tine.E doar o dulce obisnuinta sau il iubesti?
Pentru ca la cum descrii situatia, eu tind probabil spre prima varianta.
Poate ca 4 ani de zile ti-ai imaginat ca il iubesti,odihnindu-te in visele frumoase tesute de el,despre voi,ascunzandu-l cu grija de parinti si familie,in fine,nu vreau nici sa te judec, nici sa te ranesc, doar caut o explicatie.
Pentru ca acolo unde dragostea exista, totul e posibil si toate intrebarile isi gasesc raspuns, e un panaceu universal si nici o greutate nu e de netrecut.
Eu am 49 de ani si fiica mea 11, cum ti se pare diferenta asta? Cand ea se va marita,eu voi fi o veritabila bunica si putin imi pasa,pentru ca tot eu voi fi!
Intelegi? Varsta e ultimul lucru la care ma gandesc!
Acest barbat e dispus sa-ti ofere orice si atat timp cat nu-si pune problemele pe care ti le pui tu,inseamna ca le-a prevazut si are raspuns pentru fiecare,in mintea lui sunt solutionate,ar fi bine sa stai de vorba cu el,nu cu noi!
Pentru ca o obisnuinta o poti curma cu putin sacrificiu,dar daca vorbim despre dragoste, iti vei provoca singura nefericirea( si lui, nu uita) si oricat ai vrea sa dregi lucrurile neincrederea si urma vor ramane, un pahar crapat tot crapat va ramane, chiar daca-l umpli cu miere!
Un barbat la 55 de ani nu e vreun mos,cum tinzi tu sa crezi,este extrem de activ sexual,mai ales ca incepe sa se elibereze de stresul cotidian,griji economice nu prea isi mai face,cauta sa-si traiasca viata cat mai frumos si mai calitativ.
Ritmul vostru intern nu va fi schimbat, obisnuintele oricarei perechi intotdeauna raman si apropie doi oameni, nu-i despart!
Un copil e motiv de bucurie si reintinerire, printre altele, eu dupa 40 am fost nevoita sa ma joc cu lopatica in nisip si mi-a placut la nebunie(avea fetita mea 2-3 ani)!
In putine cuvinte, adica, diferenta voastra de varsta nu e o problema.Problema e existenta iubirii,pentru ca nu stim daca e una reala sau un surogat de iubire.
La asta trebuie sa te gandesti singura si sa hotarasti. Dupa care,e cazul sa discuti si cu el.
Serios.
Ca sa inchei,am un singur sfat pentru tine.
Ramai langa el numai daca si cand n-o sa-ti pese orice ar spune cei din jur,lume,familie,parinti,prieteni.
Pentru ca tu vei trai cu el,nimeni altcineva.
Puterea fiecarui om vine dinauntru,fie din el, fie din perechea care o formeaza. Daca puterea ta tinde sa se transforme in rusine, jena, neplacere, mai bine ramai singura acum.

Intai si intai trebuie sa-ti pui toate gandurile in ordine. faci o lista in mintea ta. apoi cand tu esti convinsa ca lucrurile stau prost, pleci. daca pleci cu toate intoarse pe dos o sa suferi si nu o sa treci prea usor peste. e ca si cum ti-ai dori un tatuaj. cand ti-l doresti, nu doare. daca nu ti-l doresti nici acolo inauntru nu poti sta sa vezi cum ii tatueaza pe altii. am dat un exemplu absurd acum, ideea e ca trebuie sa-ti doresti sa faci un lucru. impaca-te cu ideea ca ce faci tu nu e bine. nu sunt bune relatiile astea. am mai zis si repet, nu-mi mi-o arunca pe "e altfel". e normal sa fie altfel cand e trecut printr-o casnicie si are si-un copil. nu poate fi ca unul de 20 care habar nu are incotro se intreapta. dar si ala de 20 la 45 de ani va fi altfel. incearca sa te gandesti bine la ce vrei de la amarata asta de viata ca faptele de acum sunt consecintele de mai tarziu. nu vreau sa plangi la batranete, vreau sa te bucuri de ea si sa ai sufletul linistit.

''a fost si mare fustangiu in tinerete''
Tocmai asta l-a ajutat la batranete

Din contra, prin popor se spune ca astia care fac abuz in tinerete raman fara vlaga mai devreme la batranete

Buna asta
Lasand deoparte stilul de viata care era inainte adica fara prea multa poluare, mancarea era mancare, aerul era curat si foarte putin stres comparativ cu zilele astea, felul lui de gagicar din tinerete l-a ajutat la batranete.
De ce?
Pentru ca a fost lispit de inhibitii de tanar si mental statea ok din punct de vedere sexual.
Ori tocmai abstinenta duce la impotenta in timp.
Nu tot ce e din popor e si bun.

Sincer nu stiu, probabil e ca tine. Dar pe mine m-a socat sa aflu ca bunicii mei (o spun cu greata de rigoare) pe la 70 ani inca se alergau prin pat ))

Varsta nu conteaza intr-o relatie, parintii iau atitudine impotriva relatiei voastre pentru ca ei cred ca stiu ce-i bine pentru tine, dar nu este intotdeauna asa.Nu vei trai mereu cu parintii si oricum iti vei face o familie a ta pe viitor. Ceea ce va deveni o problema mai tarziu si care va influienta relatia voastra va fi sexul,poate acum e bine,dar peste cativa ani el din motive fiziologice nu va mai putea tine pasul cu tine si vei avea doua alternative:il inseli sau te resemnezi. Iubirea nu va mai fi cea care este azi, te vei maturiza, vei vedea cu alti ochi lucrurile, te vei plictisi langa el, iar monotonia isi va gasi un loc pe canapea langa voi doi.Alegerea iti apartine, dar trebuie sa cantaresti bine lucrurile pro si contra, caci s-ar putea sa investesti cativa ani de viata intr-un esec.

Bravo lor

Cred ca va intervenit monotonia el si acum e liniștit tot eu încerc sa il mai scot din starea lui de somnolenta, liniște etc el vrea sa stam in casa sa dormim sa ne uitam la tv si mie imi place dar mai vreau uneori sa Ieșim si Ieșim o data la 2-3 saptamâni dar si atunci puțin pentru ca imi spune ca e obosit il inteleg ca lucrează si e obosit dar. întotdeauna e un dar.Nu vreau sa fie mai rau mai târziu si il iubesc nu e doar acomodare sau dependentă de relatie.Ce sa zic e complicat Multumesc pentru sfaturi va trebui sa ma lămuresc pe mine apoi pe el sa vedem încotro o luam sunt convinsă ca si el si-a pus problemele astea doar ca nu mi-a spus niciodată toate aceste cuvinte si nici eu lui. Dupa cum il cunosc ma gândesc ca va spune ca nu il iubesc destul de mult daca ma gândesc la asta toate visele lui etc. Dificil! In fine rămâne de văzut sper sa iasa bine pentru amândoi

O data la 2-3 sapt?
Chill, tipul se foloseste de tine si e putin egoist.
Fa cum crezi, dar eu nu o vad prea buna toata chestia asta.

Daca deja exista diferente atat de mari de obiceiuri si comportament mai bine te indrepti catre o renuntare la relatie. Pe masura ce trece timpul, toate aceste lucruri se vor agrava, nu se vor ameliora.

Vrsta nu are importanta! Indiferent ce raspunsuri primesti, varsta nu conteaza, si exista o explicatie foarte simpla: Everything is fair in Love and War. Si e perfect adevarat.In dragoste si in razboi totul e permis.

Buna, Cristina!

Am citit povestea ta si am cateva ganduri pentru tine.

In primul rand, e foarte posibil ca in perioada asta agitata pentru tine pe plan intern sa iti fie destul de dificil sa-ti faci ordine intre ganduri si sa iti dai seama exact ce vrei sa faci. Dupa cum se intampla adesea, atunci cand incerci sa te gandesti la binele tau ai putea sa te certi ca esti prea egoista, dar e un pas pe care trebuie sa il faci. Trebuie sa te gandesti la tine si la dorintele tale, ca individ, si apoi la ce aduci intr-o relatie (indiferent ca e vorba de el sau de oricine altcineva) si ce iti doresti. Idealul ar fi sa primesti o dragoste ca cea pe care o oferi si sa existe o compatibilitate cu partenerul. Stiu ca suna de neatins, insa idealul asta vine si el cu o groaza de alternative. Ca sa-ti dau doar un exemplu: daca tu simti nevoia sa iesi, nu e nevoie sa fie si el cu tine, poti sa faci asta cu grupul tau de prieteni. Un pic de spatiu personal poate sa faca minuni intr-o relatie in care ti se pare ca flacara s-a mai potolit.

Mie, personal, mi se pare foarte important sa nu treci prin asemenea perioade de una singura. E dificil sa primesti sprijin din partea celor din jur cand nu sunteti pe aceeasi lungime de unda si nu filtrati lucrurile prin aceeasi prisma. Eu ti-as recomanda sa apelezi la un pic de ajutor specializat o vreme. Te-ai gandit pana acum sa mergi la un terapeut? Scopul lui ar fi sa te ajute sa iti dai seama care sunt gandurile si trairile tale de acum, cand totul pare amestecat, sa te asculti mai cu atentie si sa treci printr-o perioada de introspectie. Din pacate, daca nu gestionezi aceasta situatie corect acum, poti ramane cu sechele (de tipul vinovatiei ca l-ai lasat singur ca sa iti urmezi o dorinta de care poate nici nu esti foarte sigura acum / ca ai ramas cu el ca sa nu fii singura / etc). Stiu ca in Romania exista aceasta repulsie generalizata fata de terapie, dar e nejustificata. Un specialist iti poate fi alaturi cat treci prin asta. Nu va face treaba in locul tau, nu iti va zice sa te desparti sau sa ramai cu iubitul tau, dar iti va fi acolo si te va ajuta sa te descoperi. Bonusul e ca nu te va judeca si te va ajuta sa te intelegi si poate sa te vezi intr-o noua lumina.
Ai putea sa te gandesti la asta ca la o investitie in tine si in sanatatea ta sufleteasca. Te-ai duce la doctor daca te-ar durea ceva, mergi la un specialist si daca ai acum inima grea. Ar putea sa-ti faca mult bine. Nu se compara cu a avea o prietena sau un membru al familiei aproape. Raportul de incredere si incredere care se stabileste acolo te va ajuta sa ai un teritoriu doar al tau, unde sa-ti poti explora necesitatile.

Tu deocamdata esti la o varsta la care inca treci prin foarte multe schimbari. Nici macar tu nu iti poti garanta ca vei ramane la fel pana anul urmator. Stiu ca e extrem de usor de scris si foarte, foarte greu de facut, dar trebuie sa iei fiecare zi cum vine si sa ai rabdare sa iti fie lucrurile mai clare. Incerci sa-ti decizi viitorul ca si cum ar depinde numai de tine si sa-ti faci planuri, dar nu poti avea niciodata mari garantii ca fundatia pe care construiesti este cea mai durabila. Dar nici macar asta nu ar trebui sa te sperie. Indiferent de ce s-ar intampla cu voi, tu ai avut alaturi un om pe care il iubesti si de la care ai avut o groaza de invatat. Depinde de tine si de rezultatul discutiilor voastre daca asta va continua. Daca ti se pare ca lucrurile sunt dificile intre voi, dar el e deschis la asemenea explorari, ati putea incerca inclusiv terapia de cuplu (din aceleasi considerente pentru care ti-am recomandat si terapia individuala).

La capitolul cu sexul, mi se pare ca intra in bucataria voastra interna. Fiecare om e diferit, iar ceasurile biologice clar nu sunt universale. Incearca sa nu te ingrijorezi prea tare in legatura cu asta de pe acum. Solutii exista. Nu pune in fruntea listei presupuneri pe care le faci acum despre cum va fi relatia voastra peste 10 ani. Lucrurile intre oameni se schimba de la zi la zi, se consolideaza sau isi schimba traiectoria. Ai putea doar sa-ti pui singura bete in roate cu asemenea ganduri acum. Nu zic ca sunt importante, dar se bazeaza doar pe presupuneri (pentru ca n-ai cum sa stii ce-ti rezerva tie si lui genele / hormonii / situatia materiale / nevoile sufletesti).

Ai grija ca in timp ce iti faci griji cu viitorul sa nu scapi din vedere lucrurile pe care le poti controla acum.

Dupa ce iti dai seama mai bine cum te simti si ce-ti doresti, iti va fi mult mai usor sa iti dai seama ce fel de compromis esti dispusa sa faci.

Eu iti scriu din experienta unei persoane implicate intr-o relatie cu un partener cu 10 ani mai mare. In timp ce el a ramas stabil dpdv al dorintelor si aspiratiilor (avand, evident, mai multa experienta decat mine si mai mult timp sa fi devenit comod in propria piele), eu am trecut prin schimbari extrem de importante, destul de greu de digerat, care ocazional ne-au zguduit relatia si ne-au afectat. El poate oricand sa-mi spuna "Nu mai esti persoana de care m-am indragostit", si pe buna dreptate, dar asta nu inseamna ca ma iubeste mai putin acum. Doar altfel. Au trecut aproape 3 ani de relatie - pentru mine umpluti cu experiente importante de tipul prima slujba stabila, finalizarea studiilor, deciderea tipului de oameni cu care imi doresc sa ma inconjor, remarcarea unor tipare negative in relatia cu unii membrii ai familiei si diverse revolte aproape adolescentine... In schimb, pentru el au fost 3 ani de "life as usual". Dincolo de prejudecati, mi se pare ca diferentele de varsta se traduc mai degraba prin etape parcurse si obiective bifate.

Iti doresc sa ai grija de tine, sa iti acorzi timp, sa incerci sa te relaxezi ca sa poti sa-ti dai seama ce e in mintea ta (sportul, masajul sau un hobby te pot ajuta foarte mult) si nu exclude din prima varianta unui terapeut.

Majoritatea relaţiilor oricum nu ţin mai mult de câţiva ani (indiferent de diferenţa de vârstă).
Trage de fericire cât poţi, profită de fiecare clipă şi nu te gândi la când şi dacă se va sfârşi, nu te gândi prea departe. Poate mâine te loveşte tramvaiul şi rămâne el singur sau poate peste o lună ne ciocnim cu vreun meteorit şi murim cu toţii - problema rezolvată. Nu suferi anticipat şi inutil şi nu te lăsa influenţată de gura lumii (oamneii mereu se vor lega de ceva, fiecare în funcţie de prejudecăţile sale).

Dar, desigur, dacă în sinea ta simţi că nu (mai) este omul potrivit pentru tine, că relaţia a obosit şi este pe sfârşite, că începi să te sufoci în ea, iar raţionamentul tău de mai sus este mai mult o scuză, pentru a-i pune punct, atunci este mai bine să te eliberezi şi să faci ceea ce-ţi doreşti cu adevărat (cum, când, cât şi cu cine vrei).

Nu trebuie să te simţi presată nici de gura lumii, nici de responsabilitatea pe care o simţi faţă de el.

Încearcă să discuţi cu el şi poate împreună găsiţi o soluţie (oricât de efemeră).