Domnilor TPU-isti, am nevoie de parerea dvs. Doamnele isi pot da si dansele cu parerea, daca socotesc ca este relevant. Dar este mai important sa stiu ce cred barbatii.
Mai tanarul meu amic, Dan, este framantat de o dilema. Are 31 de ani, architect si un inceput promitator de cariera. Experienta sentimentala destul de redusa, pana la varsta asta s-a concentrat mai mult pe studiu, a facut si niste mastere in strainatate, a avut alte prioritati. Acum 2-3 ani a avut o relatie mai serioasa, de un an, dar in urma careia a ramas cu sechele. Pana atunci, doar 2 alte relatii pasagere, de 1-2 luni. Prin toamna trecuta a cunoscut o tipa draguta. O perioada au avut doar discutii amicale pe whatsapp. Ea este bona la o familie de romani din Italia, deci nu s-au mai intalnit in persoana. Dupa cateva luni de conversatii si vrajeli, el i-a spus ca se duce in vacanta la ski in Italia, iar ea a propus sa i se alature. Acolo, scantei, romantism, toate cele, vacanta a fost una foarte placuta pentru amandoi. Acum, despre ea… Fata simpla, de la tara, cum se spune. Vaslui, daca nu ma insel. Nu are prea multa scoala, 10 clase, dar nu pentru ca e proasta, ci asa au fost conditiile. I-au murit ambii parinti si a trebuit sa se descurce. Idealul ei in viata este sa fie casnica, sa creasca 2 copii si sa petreaca viata tinand casa, cum se spune. Frumusica, blonda, 25 de ani, foarte pe placul lui in pat, descurcareata in viata, dar limitata totusi.
Dupa vacanta au continuat relatia de la distanta. Prin Ianuarie, adica la vreo luna dupa intalnirea cu fata, el cunoaste o alta tipa. Cam opusul celei din Italia. Bruneta, intelectuala, culta, concentrata pe cariera. Nu este genul de gospodina, adica in afara de dus gunoiul, dat cu aspiratorul si prajit oua nu prea stie sa faca nimic in casa. Si ea isi doreste familie, dar e genul mai emancipat, adica mai usor cu cratita si mai mult cu iesiri, calatorii, spectacole, muzee. Idealul ei este sa isi faca o cariera solida, sa se pensioneze la 50 de ani si apoi sa petreaca viata calatorind numai in locuri faine. Ea este de-o varsta cu el, usor introvertita, dar se simt bine impreuna. Nu ii place la fel de mult in pat ca blonda, dar e bine.
Desi a rarit comunicarea cu blonda din Italia, inca se gandeste la ea si nu e sigur daca nu renunta la ea prea usor si daca nu face pasi prea repezi in noua relatie. Ele nu stiu una despre cealalta.
Asadar, intrebarea este, in ce directie sa apuce? Pe de o parte se teme de judecata familiei si prietenilor daca alege blonda. Adica, el intelectual doxat, tocmai una de la tara si-a gasit, fara carte, mai are si un nume neaos rural, Gheorghita, prescurtat Gicuta? In mod clar pe umerii lui va sta responsabilitatea financiara, forever. Dar cu ea se simte in control, e cocosul, cum ar veni.
Pe de alta parte, cu bruneta Simona se prevede o viata mai palpitanta. Bani mai multi, concedii mai fitoase, alt statut social. Se simte un pic dominat de ea si se teme ca incet incet va ajunge chiar sub papuc. Uneori ii aduce aminte de relatia cu sechele, dar problemele sunt la scara mult, mult mai mica.
Eu i-am spus parerea mea despre fiecare si ce as face eu, dar el tot e nesigur. Oricare ar fi alegerea, aproape sigur ii vom cununa noi cand va veni vremea, deci problema lui e oarecum si problema mea.
Pareri?

Dacă e nesigur să o caute pe a treia. Sau aș lua-o pe aceea fără fițe.

Cu cea care ține cu, casa. este mult mai de preț.
Banii sunt buni atât cât poate produce el...
Aia fițoasă, îl poate lăsa la fel de repede cum îl ia.

Hmmm interesanta dilema, permite-mi sa fac o plecaciune si sa ingenunchiez in fata prietenului tau si a ta pentru redactarea impecabila a dilemei, nota 10! La prestatia lui nu ar trebui sa tina cont de parerea lumii, e adevarat fata blonda este sub nivelul mari dar prestatia in pat e cea mai importanta, degeaba e Simona tare in cariera daca in pat nu face treaba....Cu blonda s-ar distra mai misto decat cu Simona care fiind mai matura.e mai plictisitoare

Să rămână cu care vrea.

Până la 31 de ani a avut cam puține femei.

Mulțumesc pentru aprecieri, mama mea le merită mai mult decât mine. fiind profesoară de Română, s-a preocupat să vorbesc coerent, să scriu corect, șamd.
Așa i-am spus și eu lui Dan, gura lumii niciodată n-o să tacă, și mereu va avea ceva de zis, indiferent de situație. Sfatul meu a fost să analizeze bine personalitatea fiecăreia. Este clar ca fiecare din ele are plusuri și minusuri, dar să vadă care dintre ele este mai capabilă să remedieze minusurile. Care se poate schimba și adapta mai bine cu felul lui, la personalitatea lui, și cu care s-ar împăca el mai ușor. Evident că nu o să facă niciodată doctoriță sau avocată din Gicutza, dar măcar să își mai deschidă orizonturile, să aibă ce discuta cu ea, în afară de rețete de murături și Master Chef. Altfel, în câțiva ani îl vor năpădi frustrările și mustrările, știi cum e, atracția se mai destramă, și se trezește că nu îl mai atrage așa mult, și că a rămas la fel de proastă, și apoi regretă că a greșit rău că nu a stat cu Simona.
La fel și în celălalt caz… Poate cu discuții și "antrenament" o să fie și Simona la fel de "leoaică" în pat, tot cu discuții se va ajunge la parteneriat corect în căsnicie, nu dominație. La fel de adevărat e că partea cu gospodăria nu se învață, e oarecum nativă, sau ține de educație. Poate să învețe să facă o ciorbă, dar dacă o face de gura lui, și treburile casnice cad mai mult pe umerii lui, tot va fi frustrat și va avea regrete pentru Gicutza. De-aia zic, e o dilemă grea. Sfatul meu? În primul rând, să decidă cu care simte conexiunea aia sufleteasca mai puternică. Apoi… Care se poate schimba în bine mai mult, e soluția câștigătoare. Eu îl simt că tinde mai mult spre Simona, și i-am spus că și eu aș fi la fel. A petrecut mai mult timp cu ea, situații de zi cu zi, mai apropiate de modul de viață de cuplu, spre deosebire de o vacanță cu cealaltă, în care tot ce voiau era să se friki-priki și să se distreze.
Vă țin la curent.

Sa o aleaga pe Gicuta, ca-i mai castigat pe termen lung, cand profesia nu conteaza in casa intre sot si sotie, dar are toate atuurile unei femei care sa-l faca fericit si s-ia fie alaturi, pana la moarte.
Gicuta-i femeie simpla, de casa, gospodina, probabil mama ideala, excelenta in pat, cuminte si femeie de casa care-i poate satisface toate poftele culinare cat si sexuale.

Șters că nu e important.

Așa e, ai dreptate.Dar din punctul tău de vedere, ce este mai ușor pentru o femeie: Să învețe chestii noi în pat și să învețe treburi prin gospodărie pe care sa accepte să le împartă în mod egal, sau să acumuleze ceva cultură generală, și să se maniereze și stileze un pic? Pentru ca astea sunt minusurile fiecăreia. Pe una o vrea măcar pe jumătate din cât e cealaltă de gospodina si un pic mai pricepută în pat, iar pe cealaltă ar dori-o mai destupată la minte, mai cizelată… De exemplu, in Italia socializau la un vin fiert cu alți turiști, și tipa nu a prins gluma cu Tentin Quarantino. Nu știa cine e Tarantino, nu știa engleză ca să prindă ideea cu "tent", și nici la italiană nu e prea fluentă. Cică s-a simțit cam nasoluț când toată lumea glumea, râdea, și ea se uita nedumerită de la unul la altul. Poate în stadiul ăsta, când contează numai sexul, nu pune prea mult preț pe detaliile astea, dar mai târziu se vor acumula frustrări dacă ea nu evoluează cât de cât.
Din păcate mai cunosc cazuri. Un alt amic, mai bătrân, stabilit în America din 90, avea o gagică chinezoaică, super deșteaptă. Doctorat in biologie, job la Pfizer, etc. El, deși inginer cu job fain, multinațională, manager, se simțea complexat lângă ea. Și-a luat din Romania o nevastă exact ca fata din Italia. Iubire mare, sex din belșug, el în control total, nuntă, copil. Încep problemele dupa câți va ani. Divorțează când copilul avea 14 ani. Acum, când vorbește despre ea, nu o scoate din "țărancă, tractoristă, habarnistă, butonistă (în România era liftieră)". Există riscul să ajungă și Dan la fel. Am avut aceeași întrebare și pentru el. Cu care situație se poate adapta el mai ușor? Cu o nevastă mai tânără, experimentată sexual și culinar, dar de la talpa țării, mai necioplită dpdv social și intelectual, sau cu o nevastă mai greu de strunit, dar la același nivel intelectual cu al lui? Dilema continuă, deocamdată. Aștept răspunsul tău.

Am expus un caz real, care a dovedit ceea ce am scris mai sus: el medic chirurg, ea o amarata de asistenta medicala, foarte fericiti impreuna, dupa prima lui casatorie esuata.
Initial doctorasul nostru s-a insurat cu o doctorita, o femeie foarte frumoasa dar aroganta, pretentioasa si cam snoaba. Cum pentru ea era mai important sa studize si sa urce in cariera, mama ei statea mai mult la ei in casa, ca sa faca toate treburile casei, fiindca nevasta nu facea nimic.
Cand mama ei s-a imbolnavit nu aveau ce sa manance, asa ca doctorul nostru s-a apucat de gatit, spalat rufe, calcat si ce mai trebuia, fiindca nevasta lui cea destepata refuza sa faca astea in casa, ca deh, ea terminase medicina si avea de profesat nu de slugarit la bucatarie, ca toate femeile proaste ori casnice.
Anii au trecut, relatia lor s-a racit foarte mult, sexul era ca si inexistent, fiindca intervenise rutina si monotonia iar ea nu accepta ideea de "noutati in sex'. Casatoria in final s-a incheiat cu un divort si fiecare a mers pe calea lui.

Doctorasul nostru a cunsocut-o pe asistenta asta si dintr-o data omul a simtit cum viata lui s-a schimbat. Femeia asta este simpla, nu atat de frumoasa ca fosta lui nevasta, dar cu un suflet frumos si dragastos, cu drag sa-l rasfete gatindu-i mancaruri bune, pregatindu-i camasi spalate si calcate, casa curata tot timpul, mancare buna si armonie, iar sexul era de departe ceva mult mai bun decat avusese pana atunci in ciuda faptului ca si ea are servici.
Nu s-au casatorit nici azi, desii sunt de vreo 20 de ani impreuna si au un copil impreuna, dar viata lor intima si de familie este superba.

Secretul unei casnici lungi si fericite nu tine de scolile inalte pe care le fac unii si altii, ci de dragostea pe care si-o poarta unul celuilalt, de respectul, loialitatea si compromisurile pe care sunt dispusi sa le faca fiecare in relatia respectiva.

Da, vezi, există cazuri și contra-exemple pentru fiecare situație. Un oarecum contra-exemplu pot da eu, din experiența personală… Pe la 27 de ani am avut o prietenă asistentă medicală. La fel de arogantă ca doctorița din povestea ta. Înfumurată, pretențioasă, egoistă, egocentristă, șamd. Deși era doar asistentă, credea că locul ei e în elită, și trebuie să îi facă toată lumea plecăciuni și complimente. Eu, biet tâmpițel, credeam că o schimb. Prietenii sufereau pentru mine, nu mai știau ce să facă să mă scape de blestem. Cu unii m-am certat, și nu am mai vorbit niciodată după aceea. S-a încheiat urât, mi-a luat vreo 2 ani să-mi revin. Offf, tinerețe, tinerețe.

Te rog sa simplifici intrebarea! Chiar nu as vrea sa fiu rautacios in raspunsul meu, la intrebarea ta BIBLICA, de peste 7000 de ani!

Te rog să clarifici termenul de întrebare biblică. În biblie n-am văzut întrebări despre blonde sau brunete…

Nici eu la 38 de ani nu am vazut un barbat, care sub scuza pseudonimului, pune astfel de intrebari! O singura intrebare trebuie sa-ti pui, si aceasta ar trebui sa fie ceva de genul "ce-mi doresc de la viata?"! In rest doresc succes tuturor.

Wow! Deci ești detectiv, și mă iei pe ocolite, cu texte biblice, ca să mă demaști că am 38 de ani și nu știu ce vreau de la viață! Bravo quaeee! Inteligența ta mă impresionează. Așa puțină, câtă e