| MountainRiver a întrebat:

Hei, dacă cu bărbații am lămurit-o și oricum reciproc nu ne placem și încep să cred tot mai mult că sunt diferită de populația normală/patriarhală a societății și în final aș vrea să încerc cu fată, de ce fetele nu mă plac sau nici ele nu se bagă în vorbă cu mine?!
Ce-i drept nu am amici, iar pe cele care le mai am amice știu de disfuncția mea cognitiv-se*uală și că e posibil să mi placă fetele sau și chiar dacă nu-mi plac, știu sigur că băieții nu-mi plac.

Deci întrebarea mea. De ce nici femeile nu mă plac?! Adică am priceput, ok, bărbații vor se* doar și c** și ț***, dar și fetele caută tot doar asta în ziua de azi?!
Eu una am crescut doar cu femei și aveam o impresie bună despre ele, dar văzând că și ele mă resping sau nu mă văd o fată ok, de o relație, parcă mă cam dezgustă viața asta și încep chiar să fiu tristă.
De ce?!

Și încă o întrebare. Oare nu știu eu să mă fac văzută de ele? Adică și la femei e la fel ca la bărbați, trebuie să te proțăpești pe tocuri și să pari chiar oleacă disperată și disponibilă făcând ochi dulci ca să te remarce un tip. Cam așa merge treaba și la ladys?! Nu pricep de ce nu pot să-mi fac și eu relație cu cineva, așa cum toți ceilalți au?!
Și durerea mea cea mare e că, nu pricep de ce nu mă plac nici fetele?! Ce fac eu de par indiferentă tuturor?!

Acum recunosc că stau într-un oraș destul de patriarhal, unde bărbatul și femeia e lege să se unească. Și cam doar specimene de astea găsesc pe drumurile de aici. Dar totuși de ce eu am această soartă ca nici prin online, sau prin vacanțe (în alte orașe) sau pe nicăieri să nu găsesc ce caut? Adică în ziua de azi aud de tot felul oameni ce s-au cunoscut prin online. Însă eu am stat și prin online și tot doar bărbați am cunoscut. Nu femei. Deci să cred că încă suntem o nație de doar patriarhați? De ce?

Iar dacă asta nu îmi este să zicem îngăduit de D-Zeu, atunci de ce D-Zeu ăsta nu mi-a oferit și mie o familie normală cu statut patriarhal ca să pot deveni și eu normală?! Deci de ce mă pedepsește D-Zeu la această singurătate cruntă?!

Ultimă întrebare. Ce trebuie să faci sau cum trebuie să te comporți tu ca fată ca să atragi o altă fată într-o relație și să-ți poți face o familie cu aceasta?
În ce oraș din România există aceste fete care plac tot fete? Care e cel mai bogat oraș cu astfel de fete? Că văd că aici la mine e sărac de așa ceva.

20 răspunsuri:
| wildthing a răspuns:

Ma gandesc ca in primul rand trebuie sa abordezi femei. Daca nu incerci, de unde sa se iveasca oportunitatea? Ok, o abordezi pe una si ii dai de inteles ca esti atrasa de ea. Care-i cel mai rau lucru care se poate intampla? Poate eventual sa spuna ca nu e interesata, caz in care te retragi elegant si o lasi in treaba ei.
Acum eu nu stiu cum arati tu, dar ma gandesc ca daca unei tipe ii plac femeile, e atrasa de aceleasi trasaturi de care sunt atrasi barbatii...pe scurt, sa fie "hot".
Mai exista insa si alea care pe mine ma nedumeresc si anume, cele atrase de femei care arata si se imbraca precum barbatii. De ce ma nedumeresc? Pentru ca daca sustii ca iti plac femeile, de ce ti-ai alege una care arata ca un barbat?

| MountainRiver explică (pentru wildthing):

Really?! Și femeile caută tot femei hot?! Nu cred că tot Mapamondul e chiar hot, hai să fim serioși. Dar da, recunosc că mă atrag femeile atractive, deci... iar eu nu mă pot lăuda că aș fi vreun Miss ci doar o tipă obișnuită cu kilograme în plus. Deci oare de aceea nici femeile nu mă plac?! Dacă ăsta e motivul, e foarte trist. Chiar speram să scap de această soartă a singurătății, dar se pare că orice aș face, nu voi mai scăpa.
Cel puțin la mine în oraș, da, am observat că până și femeile mă privesc ciudat. Sau pur și simplu nu mă privesc.
Cât de abordat, am spus mereu pe TPU, că sunt cam versiunea acelui băiat "criminalul virgin", mă rog, eu nu mai sunt virgină, dar cam tot ca acel băiat sunt. Aștept ca fetele să sară pe mine, nu eu pe ele. Și sincer l-am cam înțeles în cele din urmă pe acel băiat, când zicea că fetele sunt nașpa pentru căci chiar sunt, nici pe el, cum nici pe mine nu doresc să sară. Evident că pe el cele hetero sau așa și-ar fi dorit el, pentru mine cele lesbi sau bi. laughing)
Deci da, eu una nu pot face primul pas nici în relațiile de amiciție, ca să încep o amiciție cu oameni așa random, dar nici să intru în vorbă cu o fată pentru a începe o relație.
Deci e trist, că trăiesc în această viață, care nu-mi oferă nimic. straight face Iar eu am toate aceste probleme adăugate.

| wildthing a răspuns (pentru MountainRiver):

Daca tu nu esti "hot" si nu esti nici genul care sa poata lua initiativa, chiar e o problema, pentru ca tipele, in marea lor majoritate, asteapta sa fie abordate. Daca tu astepti sa fii abordata si la fel si potentiala partenera, atunci cum sa te combini? Nu se va intampla niciodata nimic.
Pe de alta parte, ma gandesc ca in loc sa te resemmezi mioritic, ai putea sa faci ceva in legatura cu acele kilograme in plus. Mergi la sala, alearga, tine dieta si construieste-ti un corp de invidiat, si chiar daca natura probabil nu ti-a daruit un chip ca al Catherinei Zeta Jones, lucrurile ar putea sa se schimbe mult in bine. Daca devii cat de cat atragatoare, s-ar putea sa-ti creasca si increderea de sine si chiar daca tot nu vei avea curaj sa fii tu cea care abordeaza, poate te vor aborda altele pe tine.

| MountainRiver explică (pentru wildthing):

Cred că am spus asta, pe timpul în care credeam că-mi plac bărbații, NICIODATĂ, dar niciodată nu voi slăbi pentru a... mai ales a "mă combina".
Nu caut combinații, nici un trup și atât și nici se*. Nici cu un tip, nici cu o tipă. Ci caut sufletul pereche, caut pe cineva pe care să pun pe piedestal și să nu mai dau niciodată jos de acolo. Că de aceea spuneam că eu caut pe cineva care să nu mă abandoneze niciodată, dacă tot pun pe piedestal acea persoană, barem să nu cadă niciodată de pe acel piedestal.
Deci niciodată ni voi face voia acestei noi ere. Șnur și frumusețe trecătoare. Cât de pentru mine, realizezi că toată viața oricum m-am luptat cu bulimia și am încercat să-mi păstrez kg, dar bulimia mea e mai puternică și mai grav, e că nici pastilele faimoase ale psihiatriei nu mă ajută, nici familia se pare, nici terapia și nici chiar munca. Pt că toată viața am auzit ideea că "lasă că atunci când mergi la muncă nu o să mai mănânci așa mult." Ei, eronat, tocmai că acum mănânc și mai mult pentru că munca mă afectează emoțional, nedreptăți, lupte, dureri, răspundere, stres. Și apoi când ajung acasă, ajung și mai "flămândă" zic emoțional, deoarece se știe că bulimia este foamea emoțională și un viciu clar, ci nu foamea fizică.
Cât de chip, nu știu cine este stimabila doamnă, dar bănuiesc că nici stimabila Miley Cyrus nu e de colo. Și nu că sunt fană asociat cu vedete. De altfel nu mă interesează vedetele astea și nici viața lor, și nu cred că m-am intitulat fană a cuiva vreodată, ci cel mult ascult de la fiecare doar muzica ce-mi place, dar ca idee, asta așa că toată lumea care nu m-a văzut și a auzit că am kg în plus din start m-a și asociat cu Hulk. Ei bine, uite că aici toată lumea și-a luat țeapă. Evident, în funcție de cum o percep fiecare pe această Miley Cyrus, eu la trăsături, cu ea semăn. Bine sau semănam, pe timpurile când era good girl, brunetă, cu părul lung, ondulată natural și cu ochii albaștri/gri. happy Și cum ziceam nu am avut idoli, dar de fata aia chiar mi-a plăcut pe vremea când era Hannah Montana.
Nimic de bun de zis azi, când a ajuns să promoveze moravurile ușoare, dar mai ales vestimentația femeilor de moravuri ușoare. Parcă, deși nici atunci nu-mi plăcea, dar mai ok, era când se rădea în cap, decât acum. Dar mna, nu am cum să neg talentul muzical în ciuda alegerilor ei de prost gust.

| wildthing a răspuns (pentru MountainRiver):

Am o veste pentru tine: sufletul pereche (ce-o mai fi si ala) ti-l gasesti pornind de la o combinatie. Si mai am o veste: sufletul pereche, va fi atras in primul si in primul rand de acea "frumusete trecatoare", pentru ca abia apoi sa iti descopere "frumusetea interioara". Daca tu nu esti dispusa sa slabesti pentru a deveni atragatoare, vei avea acces la o tipa cu un aspect fizic cel mult (daca ai mare noroc) similar cu al tau. Acum, luand in considerare faptul ca imi spuneai ca te uiti dupa tipe atragatoare, nu vad cum ar fi posibil sa iti gasesti pe cineva. Pur si simplu nu ies calculele.

| wildthing a răspuns (pentru MountainRiver):

Ok, daca raspunsul meu e "nefolositor" si "eronat", inseamna ca stii tu mai bine, ai gasit solutia si ai rezolvat cazul. Felicitari!winking

| MountainRiver explică (pentru wildthing):

Păi oricum cazul a fost rezolvat dintotdeauna. Faptul că mă plâng și da, la dracu, ador drama, de altfel, nu aș prea putea trăi fără. Cu toate astea realitatea o cunosc și știu care-mi este locul în lume. Și-mi cunosc și nivelul, dar și aspirațiile. Nivelul meu e că da, nu am ce să caut în lumea ata perfidă și plină de lume sculptată, deci cunosc realitatea. Voi fi frumoasă sau nu o să am relație, deși asta nu am priceput niciodată, dacă la bărbați e un standard nu pricep de ce ar fi și la femei. Adică eu cu o femeie, biologic vorbind, nu pot face ce fac cu un bărbat și cred că am specificat în n cazuri că fix de aia și vreau mai mult femei, pentru a scăpa de ceva ce ar trebui să fac cu un bărbat, dar nu doresc. Deci de ce o femeie s-ar uita la aspectul fizic. Ci dacă nu doar la iubire și tocmai la compatibilitate.
Deci acum pricepi?! Îmi cunosc realitatea, sunt prea multe de digerat și eu nu doresc să le mai analizez și diger când știu că oricum ar fi, nu o să am niciodată o relație. Știu asta, de ce?! Simplu, pentru că eu sunt prea complicată și lumea e prea falsă. Oricum ar fi, nu ne potrivim, pricepi?! Eu și lumea asta, nu ne potrivim. Nu știu ce dracului caut în lumea asta.

Dar revin totuși la ideea mea, dacă între bărbați și femei e pur carnal totul și nimic legat de iubire, atunci între femei ce e?! 2 femei, ce să facă carnal deci nu e logic că cine fuge de relațiile heterose*uale și poate chiar de se* tocmai de aceea a devenit lesbi sau gay?! Adică eu una așa mi-aș defini orientarea, bine nu am spus că sunt lesbi, dar știu sigur că nici hetero nu sunt și acum pe experimentat, nu pe povești, dar chiar am experimentat și se*ual și atașabil și nu pot sta lângă bărbați, nu-i pricep și nici nu mai vreau să-i pricep, deci cam rămân femeile nu crezi?! Dar am impresia că nici ele nu mă plac sau eu nu plac de fapt pe nimeni, si oare problema să fie la mine?! Habar nu am.
Dar aia e, m-am resemnat oricum.
Dar oricum îmi pare rău de vot. Cred că nu meritai să-mi vărs nervi pe tine. Mă înfierbânt repede în conversațiile în contradictoriu sau care nu-mi confirmă teoriile, deci sorry. Acum că mi-am revenit din febra nebuniei, sunt ceva mai rațională. De obicei mă enervez repede, deci sorry. Cred că în felul tău ai dreptate. Nu m-am născut eu în perioada potrivită.

| wildthing a răspuns (pentru MountainRiver):

"2 femei, ce să facă carnal"?! Pff! Iti spun eu, pot sa faca sex! In caz ca nu stiai, lesbienele fac sex, lesbienele vor sa faca sex. Relatiile dintre ele sunt la fel ca si cele heterosexuale si anume, bazate in primul rand pe sex...altfel nu sunt lesbiene ci doar doua bune prietene si eventual colege de apartament.winking

| MountainRiver explică (pentru wildthing):

Păi, eu nu am spus că nu ar putea, știu și eu că pot, cel puțin generația asta unde ustensilele sunt în floare. Dar biologic vorbind, totuși 2 femei nu pot face mare lucru se*ual. În fine nu despre asta vreau să discut aici ci despre fix că asta de fapt caut eu ce spui tu în ultimele rânduri. Caut o femeie, colegă de casă, numește-o cum vrei, care să mi devină familie, aliată iubită și om pe viață, adică orice ar fi să nu mă abandoneze niciodată și nici eu pe ea, nu caut nimic se*ual, cel mult nu ceva prea se*ual și clar nu ceva care să înceapă așa.
De fapt ceva ce am tot spus până acum la bărbați, dar dacă femeile mai acceptă sau sunt unele ase*uate așa ca mine, bărbați chiar nu am văzut, auzit, întâlnit ase*uați. Plus că la bărbați, când am avut chiar discuțiile astea cu amicele mele toate mi-au spus că nu gândesc bine. Când le am spus că eu aș fi dispusă să-l las pe un tip la prostituate, doar dacă nu mă abandonează pe mine niciodată și evident îmi acceptă latura asta ase*uată, dar apoi toate amicele mi-au sărit în cap cu teorii și unele chiar au ajuns să-mi atingă tot frica cea mare, anume că dacă îmi las partenerul la alte, risc să-l pierd și mai mult pentru că e posibil să se îndrăgostească de aia cu care și-o tra*e și aici chiar țin să le dau dreptate. Adică mă gândesc că oricum eu dacă nu-i pot oferi partea asta carnală și e totul doar bazat pe o relație de trai, dacă altcineva îi va oferi mai mult evident că eu voi fi aruncată ca o frunză-n vânt. Și acum că spui de fete se*uale de astea, cred că la fel s-ar întâmpla și cu o ea, dacă eu caut doar relație bazată pe alte chestii și nu pe se*.
Deși hai să zicem, ok, căci cu o tipă, simțindu-mă mai safe și mai ok lângă femei, poate cu ea îmi fac curaj să ajung la ceva se*ual, dar nu garantez că va fi ceva pe placul cuiva. Oricum nu cred că voi mai găsi ceva la vârsta asta și mai ales dacă mor în orașul ăsta patriarhal. Plus că mă gândesc că și la femei, de la vârsta mea dacă mai găsesc ceva, voi găsi probabil deja divorțate sau mai grav altele care sunt în relații complicate și nici asta nu caut.
Cred că a venit timpul să-mi accept laturile, viața și soarta, căci până la urmă e vorba și de soartă. Soarta m-a făcut cea de astăzi și sincer și familia mea care au reușit o dată să mă facă să urăsc bărbații, ceva ce tot ei spun apoi că e normal și că așa o lăsat Dumnezeu normalitatea, apoi, cred că aici cu se*ualitatea evitantă, sila de ea și chiar frica de ea, a contribuit mama și chiar cu faptul că mi-a luat toate modelele paterne, până la urmă chiar și pe alea proaste, prin faptul că a divorțat și nu a vrut să se mai căsătorească. La fel cum nu am cerut să fiu eu acolo în zilele alea ale copilăriei în care eram bătută de băieți la școală sau înjurată pe stradă, încât să ajung să urăsc bărbații, la fel cum nu a fost vina mea că tata atât a putut iar mama și ea atât a reușit după divorț încât nu a mai vrut să se recăsătorească sau să audă de bărbați, și astfel lipsa de să-mi ofere modele paterne ok și chiar modele de familie tradițională, încât ca azi să fiu și se*uată și poate chiar hetero sau măcar normală, fugind după o relație normală.

Aia e. Ca să-l citez pe Guță acum, deși chiar sunt antiamenele, dar de mulți ani o unică melodie de la Guță mi-a rămas în memorie, orice om are o poveste. Cred că asta e povestea mea. Cam ciudățică, dar e a mea. happy

| mihai69 a răspuns:

Nu știi unde să cauți. Și din câte înțeleg, nici ce anume cauți.
În toate orașele și în multe comune din România sunt lesbiene; desigur, în comunitățile mai mici nu se prea afișează, dar sunt.
Caută pe forumuri specializate, pe Reddit etc.
În unele orașe mai mari sunt și localuri „ladies only", dar de obicei acolo se merge la agățat pentru aventuri, nu pentru o relație.
Baftă!

| MountainRiver explică (pentru mihai69):

Nu îl înțeleg pe Reddit, nu-mi place. Și la fel nici aplicațiile de dateing. Sunt de modă mai veche, aș vrea pe viu să se întâmple, nu printr-o aplicație. Dar cum spuneam aici e problema, eu nu am parte de nimeni. Nici fetele nu mă plac și nu pricep de ce?!
Adică am terminat totuși 12 clase, am fost la o facultă chiar dacă nu am finalizat-o, am și eu niște aspirații ca orice om, lupt și eu pentru chiar versiunea mea mai bună, fac terapie. Am eu nebuniile mele ca orice om, dar am încercat toată viața să fiu corectă și să fiu pe cât pot un om bun. Atunci de ce mi-e dată soarta asta, nu pricep?!
Cam am început să mă cam satur.
Cât aici de arătat, da, nu prea au cum să se arate că de, trăim în România, dar totuși eu la mine în oraș nu am văzut nici măcar o fată să zicem care să mă bage în seamă nici ca amică, dar mi te ca iubită. Iar de schimbat orașul nu pot, cel puțin nu acum, căci am de făcut facultăți și de lucrat și aici mi-e casa. Din salariu de învățător nu pot să am și o chirie, să dau și elevilor tot ce se cere ca să-mi fac orele și să mă mai și îmbrac și mănânc. Deci asta mi-e soarta ce să zic. Dar e trist, că uneori ca să-ți faci prieteni sau o relație trebuie pur și simplu să te muți, ca să realizezi asta, la fel cum e și cu un job. Că nici la joburi nu stăm bine în orașul meu. E trist, eu una am obosit de această viață.

| mihai69 a răspuns (pentru MountainRiver):

Tu ai vrea „să vinzi" o marfă (pe tine), dar nu vrei să faci reclamă (dating apps, forumuri etc.), nici marketing piramidal (să vorbești direct cu persoane ce ar putea fi interesate).
Cam cum crezi că te poate gasi fata potrivită?!?
Nu te supăra, dar trebuie să faci un efort, să schimbi abordarea.

| MountainRiver explică (pentru mihai69):

Păi eu tocmai de asta fug, de acea vânzare. Și fix asta observ că e în ziua de azi, doar o vânzare ieftină. Și tocmai de aceea fug, pentru că în primul rând eu caut persoane autentice care dacă proaste sunt, proaste să se afișeze și proaste să trăiască. La fel cum și eu tot așa vreau să mă afișez, fix cum sunt. Am kg extra, perfect le am și aia e, trebuie să mă placă doar oamenii care chiar mă plac, am probleme cu capul sau emoționale perfect, vreau să mă placă fix pentru aceste probleme, nu pentru că sunt o vedetă din alea de pe dating, care spun totul roz sau ce vrea să auda publicul și arăt a BarbieDoll.
Dar în fine, oricum m-am resemnat cu toate. Chiar asta îi spuneam mamei în seara asta, că mi urăsc neamul, am înjurat și bombănit, știu că o să plătesc pentru asta ori pe lumea asta ori pe cealaltă, dar cum spuneam, neamul nu mi-l suport, pentru că din cauza păcatelor lor, am fost condamnată la un veac de singurătate, iar Domnul nici nu mi-a dat modele masculine și nu mă văd lângă un bărbat, iar cu femeile aș vrea să fug în lume, dar mă împiedică credința și nu doresc să o fac musai, mai ales dacă e se*ual ci doar dacă e o relație de conviețuire. De fapt, oricum asta căutam peste tot. Nu cred că mă interesează partea se*uală ci doar vreau un partener de viață cu care să construiesc ceva, o familie, o firmă, o viață. Asta și căutam de altfel, de la un bărbat voiam doar protecția, iar dacă era femeie căutam afecțiunea, o căutam pe mama, cred.
Dar aia e. Nu va fi, nici, nici. Nu e pentru mine asta. Oricum trăim vremurile în care frate cu frate nu se mai suferă, dar mi te străini.
Aia e, nu a fost să fie. Dar problema e că nu am nici bani ca să mă dedic altor lucruri cum ar fi o afacere sau ceea ce visam tot eu, un ONG și alte chestii de genul pentru întrajutorarea oamenilor săraci. Și e trist. Și când îi mai și aud pe ăștia că "D-zeu are un scop cu fiecare." Păi eu una nu mi-am găsit scopul nici până azi. Am găsit așa frânturi prin munca din învățământ, deoarece ajut elevii, le dau rechizite, le ofer cadouri, dulciuri, dar nu e ca și când ar avea un impact mai mare. Iar eu caut să am un impact mai mare și către mase, doar către o clasă de elevi.

| mihai69 a răspuns (pentru MountainRiver):

Ai interpretat greșit analogia mea.
Îmi pare rău.
Ideea este că trebuie să nu aștepți mereu să „te ceară" cineva. Ai putea încerca măcar să pari disponibilă pentru persoanele cu care simți că aii pute încerca/ începe o relație. Deși mai bine ar fi să iei uneori inițiativa. Fie și printr-o simplă invitație la un film.

| LaSteauaCareaRasarit a răspuns:

Nici tu nu stii ce vrei de la viata.
Dar iti place sa conversezi happy

Se schimba anul, vino si tu cu 1 sau 2 rezolutii pentru Anul urmator. Si actioneaza sa le duci la inplinire!

| MountainRiver explică (pentru LaSteauaCareaRasarit):

De ce toată lumea zice asta?! Asta mi-a zis și mama și toată lumea că nici D-Zeu nu știe ce să-mi dea dacă eu nu știu ce vrea. Păi cred că e simplu, atunci, nu?! Eu una caut să am din toate, cel puțin la concluzia asta am ajuns. Cei care nu știu ce vor, de fapt le vor pe toate. happy Acum stai, depinde la ce t3 gândești cu aceste toate, nici nu mai știu la ce întrebare e asta. Dacă e aia cu fetele, clar nu le caut pe toate ci doar pe una cu care să-mi fac o casă și o familie. Dar nu prea știu sincer, da, dacă mai vreau și asta. Adică toate documentarele criminale la care m-am uitat, cu povești maritale, conjugale toate au sfârșit cu un omor. De aici dovada că o căsătorie nu e deloc ușoară și eu sunt adepta lucrurilor simple. Iar oricum fetele nu mă plac și la mine în oraș nici nu e ca și cum umblă pe străzi fetele astea, cu bărbații am lămurit-o, deci nu știu ce fac cu viața mea. Trăiesc un impas maxim. Chiar e criza de mijloc la 30 de ani sau care-i baiul că nu pricep?!

Deci știu ce spui. Mi-am tot spus că încep proiecte noi, dar încă trăiesc în frici. Că dacă voi încerca din nou și nu le voi realiza?! Nu va fi o durere mai mare?!

| LaSteauaCareaRasarit a răspuns (pentru MountainRiver):

Ai zis bine de frici.
Mergi la psiholog. Ai 12 consultatii gratuite pe an cu trimitere de la medicul de familie.

| MountainRiver explică (pentru LaSteauaCareaRasarit):

Really?! Există și această variantă?! Eu plătesc destul pentru terapie. Chiar există și varianta asta cu terapia gratis?! happy

| Kufu95 a răspuns:

În primul rând, oamenii heterosexuali nu sunt specimene cum spui tu, nu ai dreptul să spui asta, indiferent cât rău ți-au făcut. Trebuie să te comporți normal, nu ca o ciudată, pur și simplu, vorbești cu o fată și vezi dacă este atrasă și ea de tine din punct de vedere amoros, Dacă ea te place, totul va veni de la sine, dacă nu te place râmâneți prietene, dacă vrea doar atât și dacă nu vrea nici așa o lași în pace și te retragi.