Hei, TPU! Povestea mea e putin incurcata. Mi-a placut de un baiat extrem de mult pana acum 6 luni. Eu nu stiam daca si el ma place, dar majoritatea prietenilor ne intrebau daca suntem impreuna dupa felul in care ne comportam. Stateam in bratele lui, ma tinea de mana, ma pupa pe obraz, dar de multe ori imi spunea ca face lucrurile astea doar in gluma, de asta mi-am propus sa ma indepartez de el. Prin noiembrie am cunoscut un alt baiat de care m-am apropiat si a inceput sa imi placa de el, doar ca imi e frica sa nu patesc cum am patit cu celalalt baiat. La inceput, cand abia incepeam sa il cunosc, eram foarte timida in prezenta lui si il simteam si pe el putin timid, insa acum ne-am apropiat si a inceput si el sa ma tina de mana, sa ma imbratiseze, sa imi vorbeasca frumos. Imi e frica sa nu fie ca celalalt baiat. Acum cateva zile m-a luat in brate, oar eu l-am respins si cand m-a intrebat de ce am facut asta, nu i-am raspuns, dar adevarul e ca imi e frica sa nu se joace cu mine. Nu stiu ce sa cred, il simt altfel, el nu a zis ca glumeste cu ceva fata de mine si nici nu mi se pare ca face caterinca, a avut incredere sa imi spuna anumite lucruri. vreau sa ma apropii de el, dar pur si simplu nu pot din cauza fricii. Cand ma tine de mana imi trag mana usor si gasesc altceva de facut. Nu vreau sa ii las impresia ca nu il plac, imi place sa stau in preajma lui. Are ceva diferit fata de alti baieti si nu vreau sa se indeparteze de mine pentru ca il resping, dar nu vreau nici sa creada ca sunt vreo obsedata. E diferenta de doi ani intre noi, eu am 18 si el 20. Ce credeti ca ar trebui sa fac? Cum sa scap de frica asta si cum sa nu ii las impresia ca fug de el?
Auzi...eu ți-aș sugera să te uiți în ochii lui și să îl întrebi așa: Mă iubești? Dacă îți va spune da și chiar vei simți asta eu te sfătuiesc să îi dai o șansă. Acum sufăr din cauza unei relații recente în care am mai fost comparat cu alți băieți și alte persoane și poate dacă nu eram comparat acum nu se ajungea aici. Chiar o iubesc pe fata asta, dar asta e altă poveste. Aici e vorba despre tine. Dă-i o șansă, nimeni nu este la fel. Oricât de mari sau mici, diferențele există între oameni.
RăspundeNu crezi ca aceste comparatii nu isi iau rostul in momentul in care esti pregatit sa te dedici persoanei din prezentul tau? Pana la urma toti avem un trecut, avem temeri dar ele se dizolva usor atunci cand exista cineva care te face sa zambesti si sa uiti de ele. In spatele acestor temeri (comparatii) se pot ascunde adevaratele motive. Ele pot fi doar un pretext uneori. In fine, mi-am permis sa imi spun opinia, sa nu fie cu deranj. O seara buna.
Răspunde 
Ordonare:
După relevanţă
Ar trebui sa te comporti normal. Daca iti place tipul, lasa lucrurile sa mearga de la sine, nu gandi negativ. In plus, nu prea observ asemanari intre el si primul baiat.
Răspunde
In momentul in care am inceput sa citesc dar si pe parcursul lecturarii intrebarii tale, am fost convins ca este vorba de o fetita aflata la varsta pubertatii sau cel mult in primii ani ai adolescentei. Nu mi-a venit sa cred ca ai ajuns la varsta maturitatii si cu toate acestea ai un mod aparte de a proceda, unul de-a dreptul pueril. NO COMMENT.
La varsta ta ar trebui sa lasi temerile de care vorbesti si sa incerci sa te apropii de un baiat pe care sa-l iubesti si sa te iubeasca cu adevarat.
Pai eu zic ca daca il lasi sa se apropie de tine nu e nimic rau. in plus ai 18 ani daca nu treci peste temerile astea nu acum nu stiu cand vei trece. Sfatul meu e sa l lasi sa se apropie si ai sa vezi apoi ce o sa se intample.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
