Heii!^^.Vreau sa va cer niste sfaturi,nu de alta,dar cu "prietenii mei" nu pot vorbi anumite chestii,din mai multe motive, in fine.Eu am stat cu un baiat 2 ani de zile, toate bune si frumoase pana-n momentul cand ne-am despartit si a iesit urat.Am implicat parintii,iar acum cat de mult ne placem, nu putem sa mai fim impreuna din cauza lor.Si nu imi spuneti ca :"daca va iubiti, nu luati in seama parintii" pentru ca suntem amandoi constienti ca nu mai putem fi.Cand iesim,iesim cu prietenii, dar de multe ori dupa ce pleaca ei noi mai ramanem.Si tot timpul vorbim despre ce-a fost, depanam amintiri...Problema e ca ne mai si sarutam,si cand buzele lui le atinge pe ale mele,simt ceva atat de puternic, nu pot explica.Ai mei mi-a interzis categoric sa mai vorbesc cu el, si ai lui la fel.Eu ce sa fac?Funda!

Pai nimic nu poate sta in calea dragostei in afara de parinti Nu`i asa Fa., ceea ce crezi

Uf,ce usor ii de zis!

E chiar foarte usor de zis si foarte usor de facut. Trebuie sa va convingeti parintii ca trebuie sa faceti greseli, ca nu o sa va tina de mana toata viata si crede-ma ca nu e greu, trebuie doar sa vorbesti, sa deschizi gura, ca nu moare nimeni, e viata voastra, nu o conduce nimeni in afara de voi. Acum, treaba ta, faceti cum vreti, dar o sa regreti pe termen lung si oricat dai vina pe parinti, de fapt e vina voastra.Mult noroc.

Ai mare dreptate ceea ce ai spus mai sus.Pe ai mei i-as convinge cumva, cumva, mai ales ca mama e foarte intelegatoare, dar maica-sa e teroare.N-ar putea nicicum sa accepte.E o situatie foarte complicata.

Ma`sa lui e ceva genisica cu ak-47?

Da!

nu e bine atunci dai cu ceva in cap poate isi revine

As face-o!.Ii controleaza viata cum vrea ea + ca el ii major.

Ambele variante sunt proaste.

daca era mama ardea de 10 ori pana acum

Daca la el e problema e si mai rau. Pe langa faptul ca un barbat trebuie sa aiba un caracter mai puternic, daca chiar tine la tine, trebuie sa iti arate, sa nu ii pese de consecinte. Pana la urma ce ma intereseaza pe mine ce zice mama sau tata de iubita mea? O iubesc, eu traiesc cu ea, nu ei.

Aia da!

Tu! Dar el are o "frica" de ea. Daca putem sa zicem asa.

Mda! Asta asa e.Mersi pentru ajutor!:d

Pentru putin, sper sa iasa cat mai bine pentru tine!

Nu stiu! Toate-s pe dos. Poate ca ar fi bine sa renunt, chiar daca nu e usor.

Stii faza e ca: nu conteaza parintii,traiesti cu el,dar atata timp cat stati sub acoperisul lor, va hraneste etc, nu aveti ce face! Nu puteti fugii amandoi! Mai asteptati un timp, apoi le spuneti parintilor ca nu puteti sta unul fara celalalt, pana la urma vor intelege!

Ati putea sa mergeti impreuna la parinti si sa le explicati ca ati crescut, v-ati maturizat si ati inteles ca intre voi e iubire si ca totul a fost o neintelegere. Dar mergeti amandoi si dovedi ca sunteti responsabili. Bafta!

Salut,

Banuiesc ca daca a iesit urat, stiu parintii tai ce stiu. Se tem sa nu se repete scena, ca sa nu te mai vada in starea in care ai fost.
E o traire de moment, nu poti sa faci un scandal, o cearta monstru cu cineva, si apoi sa stergi totul cu buretele. Stiti amandoi ca se poate repeta oricand, dar alegeti sa ignorati asta, lasandu-va purtati de val.
E mai bine sa va vedeti de vietile voastre. E dureros, dar pe termen lung, e cea mai buna solutie.

Asa o sa fi fac! Am realizat si eu ca n-are rost sa merg mai departe cu el, tinand cont ca mama lui e prea "obsedata". Multumesc mult de sfat!