Hey lume este adevarat ca femeile prefera sa faca copii ca sa profite sa stea acasa pe banii statului sa nu munceasca iar barbatul sa aduca bani in casa?

Da fix de asta
Vezi că muierile primesc bani de la stat în primii doi ani numai dacă au job cu o anumită vechime.

Nu

Si daca e un cuplu gay ce are? Te oftici

Nu,si femeile muncesc sa stii, sunt multe mai harnice ca baieti si mai mature, eu vam mai spus de atatea ori fara a intelege PSHIOLOGIA EVOLUTIEI NU VETI INTELEGE NICIODATA CUM FUNCTIONEAZA SPECIA UMANA

https://www.slideshare.net/1Leu/introducere-n-psihologia-evoluionist-2
1. Introducere in psihologia evolutionista
2. In ultimii ani, interes stiintific puternic in abordarea evolutionista a naturii umane: psihologia evolutionista. Psi evolutionista – stiinta care studiaza sistemul psihic uman (stimuli, prelucari informationale, raspunsuri) din perspectiva teoriilor evolutioniste. Mintea: mozaic de structuri mentale specifice, rezultate in mare parte in urma procesului de selectie naturala (diversitate si adaptare), menit sa permita stramosilor nostri sa se adapteze mediului de vanatoare-recolta in care s-a dezvoltat specia noastra. mediul adaptabilitatii evolutioniste (environment of evolutionary adaptedness; EEA): compozit statistic al trasaturilor relevante dpdv adaptativ ale mediului ancestral experimentat de catre stramosii nostri.
3. Psihologia evolutionista (PsiE)– ofera explicatii evolutioniste comportamentului si psihicului uman. Tipuri de intrebari in PsiE: Cat de specializata sau adaptata este mintea umana? Ce intrebari se pot pune despre evolutia comportamentului si a abilitatilor mentale umane? Cum au fost acestea studiate si care sunt similaritatile si diferentele dintre abordarea PsiE si alte abordari, cum ar fi etologia, sociobiologia, ecologia comportamentala umana, memetica, teoriile coevolutiei gene-cultura? Unul din elementele de baza ale PsiE este mediul adaptabilitatii evolutioniste (EEA).
4. Modelul ABC (Ellis, 1962) – cadru permisibil conceptualizarii abordarii PsiE. Componente: A (activating events) – eveniment activator – de tip situatie externa (evenimente de viata) sau de tip situatie interna/subiectiva (emotii, evenimente psihofiziologice, comportamente) B (beliefs) – cognitiile persoanei (element de prelucrare informationala). B se interpun intre A si consecintele procesarii A. Cognitiile (B) nu sunt doar declansate de A, ci ele mediaza perceptia si reprezentarea A in mintea noastra. In PsiE, B devine structuri cognitive. C (consequences) – consecintele ( outputuri/raspunsuri) procesarii cognitive a A: afectiv-emotionale/subiective, comportamentale, psihofiziologice, biologice in general. Modelul ABC in PsiE (David, 2007)
5. Modelul ABC in PsiE (David, 2007) PsiE: Ce structuri cognitive (B) determina outputurile/raspunsurile – C- in conditii specifice de mediu (A)? Problema adaptativa EEA Structura cognitiva (B) Implementare neurobiologica Evenimente activatoare – Post-EEA (A) Consecinte (C): Afectiv-emotionale Cognitive Psihofiziologie Psi cognitiva Fenotip - PsiE
6. Originea evolutiva a structurilor cognitive Cum si de ce au fost elaborate aceste structuri cognitive in mediul adaptabilitatii evolutioniste (EEA)? EEA – concept propus de John Bowbly (1969) – compozit statistic al mediilor in care stramosii nostri s-au confruntat cu probleme adaptative. PROBLEMA ADAPTATIVA (Hagen, 2006): Primul criteriu – PA trebuie sa fi fost o constanta a EEA Al doilea criteriu – PA trebuie sa fi afectat reproducerea organismelor individuale (efect la nivel de fitness). Afectarea reproducerii individuale – 2 mecanisme propuse: Dezvoltarea unor structuri cognitive, care prin outputul lor (raspunsuri) favorizeaza supravietuirea (live longer, reproduce more). Dezvoltarea unor structuri cognitive, care prin outputul lor (raspunsuri) favorizeaza succesul in competitia pentru reproducere.
7. Originea evolutiva a structurilor cognitive In cadrul fiecarui mecanism – afectarea supravietuirii/reproducerii: directa si indirecta - Vezi exemplu: aparitia vederii in culori – date etnografice: zona Kalahari, risc atac pradatori mare, detectarea pradatorilor Important: Variatia fenotipica este fundamentala pentru evolutie. Individul – unitate de baza a actiunii fortelor evolutive. Reproducerea surclaseaza supravietuirea pe teren evolutiv. EEA actual nu difera esential de EEA ancestral – tehnica, societatea actuala – bariere in actiunea "pura" a selectiei naturale.
8. Ce se poate investiga in PsiE? Structurile cognitive care modereaza comportamente de tip fitness-related traits sau survival-related traits modele ale comportamentului animal regasite in comportamentul uman: cautarea si ingerarea hranei, evitarea pericolelor, pradatorilor (ex. Fobii specifice) selectie sexuala si parentala: mate-choice, parenting (ex. Leganatul copiilor inainte de adormire) comportament social - prosocial, agonistic, altruismul, oportunismul etc. Produse ale evolutiei culturale (human universal): evolutia limbajului, tehnologia, religia rasul, fericirea, plansul, dansul, gelozia comportamentele de salut etc. abordari transculturale, transtemporale etc. Avantaj major al PsiE: deschidere maxima spre interdisciplinaritate.
9. Abordari ale studiului evolutiv al comportamentului uman Sociobiologia umana (1970’s) Ecologia comportamentala umana - din 1970’s pana in prezent Memetica (din 1970’s pana acum - Dawkins) Coevolutia gene-cultura (1970’s pana acum) Psihologia evolutionista (din 1980’s pana acum) Leda Cosmides & John Tooby - figuri cheie in PsiE. " In the rush to apply evolutionary insights to a science of human behaviour, many researchers have made a conceptual ‘wrong turn’ … this … has consisted of attempting to apply evolutionary theory directly to the level of manifest behavior, rather than using it as a heuristic guide for the discovery of innate psychological mechanisms" Cosmides & Tooby (1987)
10. Paradigme ale PsiE Paradigma clasica - focalizarea PsiE trebuie sa se faca asupra structurilor cognitive generale ale speciei noastre, indiferent de individ (Tooby & Cosmides, 2004) diferetele individuale - de interes doar daca reprezinta expresia arhitecturii cognitive generale a speciei umane (ex. Influenta mediului asupra expresiei genelor pentru o anumita structura cognitiva). Constructele de baza ale paradigmei clasice: adaptarea, artefactele si zgomotul. Adaptarea (adaptation) = caracteristica fenotipica innascuta, aparuta in urma SN, ajutand direct si/sau indirect la reproducere. Adaptarea - are natura instinctului (Pinker, 1994). Pt ca o structura cognitiva sa fie considerata o adaptare, deci sa aiba un design evolutiv ---> caracteristici: (a) sa aiba un caracter relativ complex, care a rezolvat PA (probleme adaptative) in EEA; (b) sa constituie o caracteristica a speciei; (c) se dezvolta fara efort constient, in absenta unei instruiri formale; (d) este utilizata fara efort constient. Adaptarea = produs primar al evolutiei. Produse secundare: artefact si zgomot.
11. Paradigme ale PsiE (2) Artefact (by-product) = nu este asociat direct cu reproducerea; apare deoarece, din intamplare, a fost asociat cu o adaptare. Ex. Culoarea alba a oaselor = artefact al faptului ca oasele contin calciu, care le asigura rezistenta (adaptare), iar Ca are culoarea alba. Ex. Limbajul - artefact al dezvoltarii si organizarii creierului (teorie); ombilicul; (3) Zgomotul (efect intamplator; noise) = nu sunt legate de adaptare; pot fi produse ale unor mutatii care nu influenteaza reproducerea.
12. Paradigme ale PsiE 2. Paradigma moderna (Buss et al. 1998) - extensie si completare a celei clasice - se introduce si individul, ca subiect de focalizare a PsiE: structuri cognitive cu functie adaptativa, dar care nu sunt valabile pentru toti membrii speciei. Elemente de baza introduse: exaptare si spandrel Exaptarea (exaptation) - se refera la faptul ca SN a actionat din nou asupra unei adaptari anterioare, adaugand sau schimband functia acelei adaptari. Ex. Penajul pasarilor - adaptare = functie de termoreglare; exaptare = functie zbor (locomotie aeriana). Exaptarea - sustine reproducerea in prezent (direct sau indirect). Ex. Mainile - initial - tranzitia de la "labe" spre "maini" de prins ramuri, frunze ---> maini pentru utilizare de instrumente Spandrel - din arhitectura - spandrel = spatiile goale ce raman in structura unei cladiri, fara o functie planificata, dar care pot fi ulterior utilizate ca miniecosisteme pentru insecte, spatii pentru pasari, lilieci etc. Spandrelul - rezultat al SN care actioneaza asupra unui artefact (by-product). Spandrel - sustine reproducerea in prezent. (ex. Nasul este folosit pentru a sustine ochelarii). Care sunt pasii urmariti intr-un demers de cercetare in PsiE? Analizam fenotipul = structuri cognitive (B) + raspunsuri (C)
13. Demersul cercetarii in PsiE Pas 1: Ce structuri cognitive (B) determina outputurile/raspunsurile – C? Problema adaptativa EEA Structura cognitiva (B) Implementare neurobiologica Evenimente activatoare – Post-EEA (A) Consecinte (C): Afectiv-emotionale Cognitive Psihofiziologie Fenotip - PsiE
14. Demersul cercetarii in PsiE Pas 2: In ce consta aceasta structura ca proces si/sau continut? Care este functia proximala a acestei structuri? Ex. Limbajul - functie proximala = comunicare. Pas 3: Care este functia distala a acestei structuri? Adaptare, exaptare, artefact, spandrel? Pentru a fi o adaptare, trebuie argumentat ca: Probabilitatea ca structura cognitiva sa fi rezultat in urma sansei este mica Structura cognitiva a asigurat rezolvarea unor PA in EEA, coreland astfel cu fitnessul Structura are caracteristicile unui design evolutiv - are caracteristici: (a) are un caracter relativ complex, care a rezolvat PA in EEA; (b) este o caracteristica a speciei; (c) se dezvolta fara efort constient, in absenta unei instruiri formale; (d) este utilizata fara efort constient.
15. Demersul cercetarii in PsiE Pentru a fi o exaptare, trebuie argumentat ca: - probabilitatea ca aceasta structura cognitiva sa fi rezultat in urma sansei este mica - structura cognitiva a asigurat rezolvarea unor probleme in EEA, coreland astfel cu fitnessul - SN a operat ulterior asupra structurii cognitive, astfel ca noua functie coreleaza in prezent cu fitnessul. Pentru a fi un spandrel, trebuie argumentat ca: - probabilitatea ca aceasta structura cognitiva sa fi rezultat in urma sansei este mica - structura cognitiva este rezultatul unei SN care a operat asupra unui artefact - in prezent, structura de tip spandrel ajuta la rezolvarea unor probleme din mediul EEA actual, coreland cu fitnessul. Toti PASII trebuie ghidati de metodologia de cercetarii stiintifice (teorii, ipoteze, predictii).
16. Nivele de analiza in PsiE (Buss, 2004)
17. Exista trei tipuri majore de explicatii evolutioniste ale psihopatologiei: 1). Explicatia breakdown ( esecul ): tulburarea mentala este vazuta ca un esec al anumitor structuri cognitive in indeplinirea functiilor lor evolutive. 2). Explicatia mismatch (nepotrivirea): o structura cognitiva a fost candva adaptativa, dar momentan nu mai este din cauza schimbarilor de mediu (diferenta intre mediul EEA si cel de acum). 3). Explicatia persistence (persistenta): sustine posibilitatea teoretica a utilitatii adaptative a unor structuri cognitive si in mediul actual, la fel cum au fost in EEA ancestral. Cat de mult din psihopatologia umana este esec, nepotrivire sau persistenta in sensul adaptarii? Aplicabilitate PsiE - psihopatologia evolutionista
18. " Minte de pleistocen in holocen" (Hagen, 2006) - genul Homo - 1.8 -2 mil ani, inceput Pleistocen - trecerea de la societatea vanatori-culegatori la cea de agricultori - aprox. acum 10.000 de ani (Holocen) - raportat la Pleistocen, experienta in EEA holocenic este una foarte recenta - pentru a se dezvolta structuri cognitive adaptative, conditiile din Holocen ar fi trebuit sa fie noi relativ constante relevante pentru reproducere solicitante pentru dezvoltarea de structuri cognitive noi. Biologic, omul pleistocenic nu difera de holocenic (ex. aborigenii australieni - izolati 40.000 ani).
19. Un exemplu de "mismatch" intre EEA actual si EEA ancestral Illustration from "Introducing Evolutionary Psychology" by Dylan Evans & Oscar Zarate. Icon Books (1999)
20. Stiintele evolutioniste: investigarea istoriei vietii si a proceselor care duc la diversitatea si unitatea acesteia. Evolutia - Sens general: grupuri de organisme (populatii, specii) emerg prin diviziunea unor specii ancestrale; grupurile noi vor evolua independet in incercarea de a gasi un optim interactional cu mediul. Futuyuma (1995) - 1) ramificarea liniilor de descendenti si 2) schimbari in interiorul fiecarei linii (inclusiv extinctia). Evolutia biologica (organica) - are loc ca urmare a unor procese fundamentale: aleatorii (mutatii) si non-aleatorii (selectia naturala, reproducerea, migratia, dispersia natala etc.). Definitie clasica: evolutia = totalitatea schimbarilor genetice la nivelul indivizilor membri ai unei „banci genetice" (genetic pool) a unei populatii. Mecanisme ale evolutiei - teoria sintetica http://anthro.palomar.edu/synthetic/
21. Evolutia = totalitatea schimbarilor genetice la nivelul indivizilor membri ai unei „banci genetice" (genetic pool) a unei populatii. Unitatea de baza a actiunii fortelor evolutive = INDIVIDUL. Ex. un caracter determinat de o gena cu doua alele (A si a) - daca frecventa uneia dintre alele s-a modificat (crescut, scazut) de la o generatie la alta ---> a avut loc o „evolutie" intre generatii (populatia a evoluat in directia schimbarii frecventei alelei luate in considerare). Exemplu: parintii au 98% A si 2% a, iar copiii lor au 90% A si 10% a. Evolutia ca schimbare a frecventei genelor Matematician Godfrey Hardy 1877-1947 Fizician Wilhelm Weinberg 1862-1937 Ecuatia Hardy-Weinberg - suportul matematic al evolutiei, vazuta ca modificare a frecventei genelor in populatie (Stern, 1943).
22. Ecuatia Hardy-Weinberg - teoretic, evolutia (schimbare a frecventei genelor) poate sa aiba loc in orice moment intr-o populatie data. Cele 7 conditii elaborate de Hardy si Weinberg in care nu are loc evolutia intr-o populatie data (Pearson, 1943): Nu se produc mutatii Selectia naturala nu actioneaza Populatia este numeric infinita Toti membrii populatiei participa la reproducere Imperecherile se fac absolut aleatoriu Toti indivizii produc un numar egal de descendenti Nu au loc miscari „in" si „out" (migratie, dispersie)
23. Echilibrul Hardy-Weinberg Ecuatia echilibrului Hardy-Weinberg - calcularea probabilitatii de aparitie a unor genotipuri inntr-o populatie si dinamica frecventei alelelor de la o generatie la alta. Pentru un caracter codificat de o gena cu doua alele (A si a; ex. inaltimea: plante inalte si plante pitice), o populatie este in echilibru, daca (p ² + 2pq + q ² = 1), unde p = frecventa alelei dominante (A) si q = frecventa alelei recesive (a). Altfel spus, p = toti indivizii cu genotip homozigot AA si jumatate din heterozigoti, deci 1/2 Aa: p = AA + 1⁄2Aa Similar, q = toti indivizii homozigoti (aa) si jumatate din heterozigoti (Aa): q = aa + 1⁄2Aa Pentru ca pentru gena luata in considerare exista doua alele, frecventa de aparitie a unei alele plus frecventa de aparitie a celeilalte va fi 100% (in conditii de echilibru populational, deci cand populatia este relativ stabila si nu exista riscul modificarii semnificative a frecventei uneia dintre alele): p + q = 1 si p = 1 - q, q = 1-p Sansele ca toate combinatiile posibile de alele sa apara aleator sunt exprimate de ecuatia (p + q) ² = 1, sau p ² + 2pq + q ² = 1 P ² este frecventa prezisa a indivizilor homozigoti dominanti (AA), 2pq este frecventa prezisa a heterozigotilor (Aa) si q ² este frecventa prezisa a indivizilor homozigoti recesivi (aa). Din observarea fenotipurilor ---> e mai usor sa vedem cati aa sunt exact (Aa nu difera de AA fenotipic), deci q ² este cel mai usor de estimat. Pentru ca p = 1 - q si q este cunoscut, putem calcula p. Dupa ce avem p si q, le introducem, in ecuatia Hardy-Weinberg (p ² + 2pq + q ² = 1). Ecuatia va permite calcularea frecventelor prezise a tuturor celor 3 genotipuri posibile (AA, Aa si aa).
24. Albinismul - exemplu aplicare ecuatie HW Albinism - caracter rar, cu transmitere ereditara, exprimat la indivizii autozomali recesivi pentru gena implicata (aa). Simptome tipice: lipsa pigmentului melanina in piele si par (apare la oameni si alte specii). Frecventa medie de aparitie a albinismului in populatia umana din America de Nord este de 1 la 20.000. Ecuatia Hardy-Weinberg: (p ² + 2pq + q ² = 1) - frecventa indivizilor homozigoti recesivi (aa) in populatia data este q ². Deci, in America de Nord, frecventa homozigotilor pentru albinism ar trebui sa fie: q ² = 1/20.000 = 0. 00005, respectiv q = 0.007 Cu alte cuvinte, frecventa alelei recesive pentru albinism (a) este p = 0.007. Stiind ca p = 1 - q, rezulta p = 1 - 0.007, deci p = 0.993 Deci, frecventa alelei dominante (A) este 0. 99293. Urmatorul pas este alcatuirea ecuatiei Hardy-Weinberg: p ² + 2pq + q ² = 1 (0.993) ² + 2 (0.993)(0.007) + (0.007) ² = 1 0.986 + 0.014 + 0. 00005 = 1 Frecventele prezise ale genotipurilor in populatie sunt: p ² = AA = 0.986 = 98.6% 2pq = Aa = 0.014 = 1.4% - frecventa mare a purtatorilor q ² = aa (albinoticii) = 0. 00005 = 0.005% - aa nu afecteaza fitnessul!
25. Mecanisme ale evolutiei Mutatiile = alterari ale materialului genetic. tip punctiform (schimbari la nivelul unei singure baze a ADN-ului) sau modificari structurale si numerice ale cromozomilor. pentru ca o mutatie sa fie mostenita - trebuie sa aiba loc în materialul genetic al celulelor sexuale. frecventa estimata a mutatiilor în celulele sexuale umane = aprox 1 la 10.000 per gena; aprox 30.000 de gene umane ---> cele mai multe celule sexuale contin cel putin o mutatie de un anumit tip, chiar si la persoane normale. de cele mai multe ori, mutatiile apar în regiunile non-informationale ale ADN-ului -> efect neutru. în unele cazuri, mutatiile = letale (moarte in stadii embrionare)
26. Mecanisme ale evolutiei Cum apar mutatiile? în mod natural, ca urmare a unor erori de replicare a ADN-ului în timpul diviziunii celulare. cauzate de agenti mutageni: microorganisme, radiatii, alcool, produsi chimici (ex. medicamente teratogene: streptomicina, tetraciclina, vitamina A, androgenii etc.) pentru ca o mutatie sa devina obiect al SN ---> trebuie sa se manifeste în fenotipul unui individ într-un anumit context ecologic. SN va favoriza acele mutatii care ofera avantaje adaptative purtatorilor lor si le va elimina pe cele dezadaptative.
27. Mecanisme ale evolutiei (2) Driftul genetic in populatii mici, izolate cultural si/sau geografic - circumstante speciale ---> schimbari rapide ale frecventei genelor, independent de mutatii sau SN. schimbari datorate sansei - cu cât o populatie este mai mica, cu atât este mai susceptibila la modificarile genetice aleatorii = fenomenul de drift genetic (efectul marimii populatiei) EXP de aruncare a monedei: sansele sa apara cap la prima aruncare = 50% (moneda are doar doua fete: cap / pajura). Daca se arunca moneda de 10 ori, capul poate sau nu sa apara de 5 ori. Cu cât aruncam moneda de mai multe ori, cu atât ne vom apropia mai mult de frecventa expectata de aparitie a capului, adica de 50%; numar infinit de aruncari - se va ajunge la frecventa de 50% de aparitie a unei fete. - ex. intr-o populatie mica: daca o femeie si un barbat sunt amândoi heterozigoti pentru un caracter ( Aa ) -> se poate expecta ca 25% din descendentii lor sa fie homozigoti recesivi ( aa ). Pur si simplu întamplator, poate sa apara situatia ca in acel cuplu al populatiei sa nu apara nici un copil ( aa ) ---> efect major asupra echilibrului genetic al populatiei respective ---> modificarea bancii genetice spre o frecventa mai redusa a alelei recesive ( a ). Driftul genetic apare destul de frecvent în populatiile mici. În populatiile mari, un eveniment cum este cazul de mai sus, ar fi fost neutralizat de catre alte familii care ar fi produs un numar compensator de descendenti homozigoti ( aa ).
28. Mecanisme ale evolutiei (3) Efectul fondatorului ( eng. founder effect ) - Ernst Mayr (1963) frecventa mare a alelelor pentru o anumita maladie se poate datora uneori transmiterii acesteia de la un numar mic de persoane la un numar mare de descendenti de-a lungul generatiilor. Ex. populatia de langa lacul Maracaibo (N-V Venezuela): frecventa foarte mare a unei maladii nervoase degenerative cu transmitere autozomala dominanta - Coreea Huntington (www.huntingtonproject.org). Simptome: degenerescenta SNC - încep sa se manifeste în general dupa 30 de ani, deci cu mult dupa ce indivizii afectati au ajuns la maturitate reproductiva si cei mai multi dintre ei au deja copii. Nu exista tratament pentru aceasta maladie, dar exista teste genetice pentru identificarea riscului transmiterii.
29. Mecanisme ale evolutiei (3) Efectul fondatorului ( eng. founder effect ) - Coreea Huntington Pe baza analizelor de screening si a celor de pedigri ---> toate persoanele afectate de coreea Huntington din regiunea lacului Maracaibo, au ancestor comun o singura femeie (Maria Concepción Soto), care a avut un numar mare de copii (legitimi si ilegitimi). Aceasta femeie = fondatorul unei populatii (aprox 20.000 de oameni) cu risc foarte crescut de a manifesta o maladie severa transmisa genetic. George Huntington, USA 1850-1916
30. Mecanisme ale evolutiei (4) Efectul gâtului-de-sticla ( eng. Bottleneck effect ) schimbarile bruste de mediu fizic sau social (catastrofe de mediu, razboaie) - moartea a foarte multi indivizi, fara ca acestia sa fi avut sansa sa îsi transmita mai departe genele. putinii supravietuitori ai acestor situatii de tip gât-de-sticla vor participa eventual la reproducere si vor transmite mai departe genele lor ---> populatie în care vor predomina genele supravietuitorilor. Consecinta nefavorabila: scaderea variabilitatii genetice a generatiilor urmatoare ---> posibila extinctie. Gradinile Zoo - pot favoriza aparitia situatiilor bottleneck.
31. Mecanisme ale evolutiei (5) Fluxul genetic transferul de gene de la o populatie la alta, de obicei în interiorul aceleasi specii. ex. migratia : intrarea sau iesirea indivizilor dintr-o populatie poate duce la modificarea bancii genetice a unei populatii, chiar si fara actiunea unui alt mecanism evolutiv. De exemplu, daca toti oamenii cu pistrui ar pleca din Irlanda, acest caracter se va manisfesta mai putin în generatiile urmatoare.

Https://en.wikipedia.org/wiki/Human_evolution
https://en.wikipedia.org/wiki/Adaptive_evolution_in_the_human_genome
https://en.wikipedia.org/wiki/The_Ancestor%27s_Tale
https://en.wikipedia.org/wiki/Hair#Evolution
https://en.wikipedia.org/wiki/Evolution_of_morality
https://en.wikipedia.org/wiki/Evolutionary_medicine
https://en.wikipedia.org/wiki/Evolutionary_neuroscience
https://en.wikipedia.org/wiki/Evolutionary_origin_of_religions
https://en.wikipedia.org/wiki/Human_behavioral_ecology
https://en.wikipedia.org/wiki/Behavioral_modernity
https://en.wikipedia.org/wiki/Human_origins
https://en.wikipedia.org/wiki/Human_vestigiality
https://en.wikipedia.org/wiki/Noogenesis
https://en.wikipedia.org/wiki/Origin_of_language
Charles Darwin a descris selecția sexuală ca fiind în funcție de „avantajul pe care îl au anumiți indivizi față de alții de același sex și specie, numai în ceea ce privește reproducerea". [14] Darwin a remarcat faptul că selecția sexuală este de două feluri și a concluzionat că ambele tipuri au intervenit asupra oamenilor: [15] „Lupta sexuală este de două feluri; în una este între indivizii de același sex, în general bărbații. sexul, pentru a alunga sau a-și ucide rivalii, femelele rămânând pasive; în timp ce în celălalt, lupta este la fel între indivizii de același sex, pentru a-i excita sau fermeca pe cei de sex opus, în general femelele, care nu mai rămân pasivi, ci selectează partenerii mai plăcuți. " [16]

Charles Darwin a conjecturat că barba masculină, precum și lipsa de păr a oamenilor în comparație cu aproape toate celelalte mamifere, au fost rezultatele selecției sexuale. El a argumentat că, din moment ce corpurile femelelor sunt aproape fără păr, pierderea blănii s-a datorat selecției sexuale a femelelor într-un timp preistoric îndepărtat, când bărbații aveau o putere selectivă copleșitoare și că, totuși, a afectat bărbații datorită corelației genetice dintre sexe. De asemenea, el a emis ipoteza că contrastele în selecția sexuală care acționează împreună cu selecția naturală au fost factori semnificativi în diferențierea geografică în aspectul uman al unor grupuri izolate, deoarece el nu credea că selecția naturală a oferit un răspuns satisfăcător. Deși nu este explicită, observația sa că în Khoisanfemeile „partea posterioară a corpului se proiectează într-o manieră minunată" (cunoscută sub numele de steatopigie ) [17] implică selecție sexuală pentru această caracteristică. În Descendența omului și Selecția în legătură cu sexul, Darwin a considerat multe trăsături fizice care variază în întreaga lume ca fiind atât de banale pentru supraviețuire [18] încât a ajuns la concluzia că anumite informații din selecția sexuală erau necesare pentru a explica prezența lor. El a menționat că variația acestor trăsături între diferitele popoare ale lumii înseamnă că criteriile de alegere a partenerului uman ar trebui, de asemenea, să fie destul de diferite dacă accentul ar fi similar, și el însuși s-a îndoit de acest lucru, citând [19] rapoarte care indică faptul că idealurile de frumusețe nu, de fapt, variază în acest fel în întreaga lume.
Teoria selecției sexuale a fost utilizată pentru a explica o serie de trăsături anatomice umane. Acestea includ sânii rotunjiți, părul facial, părul pubian și dimensiunea penisului. Sânii primatelor sunt plate, dar sunt capabili să producă suficient lapte pentru a-și hrăni puii. Sânii femelelor umane care nu alăptează sunt umplute cu țesut gras și nu cu lapte. Astfel, s-a sugerat că sânii feminini rotunzi sunt semnale de fertilitate. [25] Richard Dawkins a speculat că pierderea osului penisului la oameni, atunci când este prezentă la alte primate, se poate datora selecției sexuale a femelelor care caută un semn clar de bună sănătate la viitorii colegi. Deoarece o erecție umană se bazează pe o hidraulicăsistemul de pompare, eșecul erecției este un avertisment sensibil timpuriu cu privire la anumite tipuri de sănătate fizică și mentală. [26]

Homo are un penis mai gros decât ceilalți maimuțe mari, deși nu este în medie mai lung decât cel al cimpanzeului. [27] S-a sugerat că evoluția penisului uman către dimensiuni mai mari a fost rezultatul alegerii femeilor, mai degrabă decât a competiției spermatozoizilor, care favorizează în general testiculele mari. [28] Cu toate acestea, dimensiunea penisului ar fi putut fi supusă selecției naturale, mai degrabă decât selecției sexuale, datorită eficienței mai mari a penisului în deplasarea spermei bărbaților rivali în timpul actului sexual. Un studiu model a arătat că deplasarea materialului seminal a fost direct proporțională cu adâncimea de împingere pelviană, ca dispozitiv eficient de deplasare a materialului seminal. [29]

Preferințe de selecție și factori biologici [ editați ]
Există o varietate de factori care determină selecția sexuală la om. Cercetările actuale disponibile indică faptul că preferințele de selecție sunt determinate biologic [30], adică prin afișarea trăsăturilor fenotipice care pot fi evaluate atât conștient, cât și inconștient de sexul opus pentru a determina sănătatea și fertilitatea unui potențial partener. [31] Acest proces poate fi afectat, totuși, de factori sociali, inclusiv în culturile în care se practică căsătoria aranjată, sau de factori psihosociali, cum ar fi evaluarea anumitor trăsături culturale ale unui partener, inclusiv statutul social al unei persoane, sau ceea ce este perceput a fi un partener ideal în diferite culturi. [32]

Preferințe de selecție la femei [ editați ]
Unii dintre factorii care afectează modul în care femeile își selectează potențialele perechi pentru reproducere includ tonul vocii, forma feței, aspectul muscular și înălțimea. [33] Mai multe studii sugerează că există o legătură între nivelurile hormonilor și selecția partenerilor la oameni. Într-un studiu de măsurare a atracției feminine față de bărbați cu diferite niveluri de masculinitate, s-a stabilit că femeile aveau preferințe generale de masculinitate pentru vocile bărbaților și că preferința pentru masculinitate era mai mare în faza fertilă a ciclului menstrual decât în ​​cea non-fertilă. fază. [33]Există mai multe dovezi din același studiu că, în etapele fertile ale ciclului menstrual, femeile au preferat și alte trăsături masculine, cum ar fi mărimea corpului, forma feței și comportamentul dominant, care sunt indicatori atât ai fertilității, cât și ai sănătății. [33] Acest studiu nu a exclus bărbații cu trăsături feminine de la a fi selectați, totuși, deoarece trăsăturile feminine la bărbați indică o probabilitate mai mare de angajament pe termen lung în relație [33] și poate fi una dintre mai multe strategii de supraviețuire. [34] Cercetările ulterioare susțin, de asemenea, ideea utilizării trăsăturilor fenotipice ca mijloc de evaluare a aptitudinii unui potențial partener pentrureproducerea, precum și evaluarea dacă un partener are o calitate genetică ridicată. [35]

Un alt factor care afectează procesul de selecție este mediul în care persoana locuiește. În termeni biologici, anumite condiții de mediu pot cauza cereri sau nesocotirea anumitor trăsături. Un astfel de exemplu este o preferință pentru bărbații a căror structură facială indică anumite raporturi hormonale, cum ar fi nivelurile de testosteron - cortizol (hormoni sexuali și de stres). Cercetările arată că, de exemplu, în țări cu indice de dezvoltare umană variabil(HDI), femeile au preferințe diferite pentru raporturile hormonale sex-stres, așa cum sunt exprimate în fața bărbatului. O cercetare a Societății Regale a arătat o corelație semnificativă între o măsură a dezvoltării sociale și preferințele pentru indicarea nivelurilor mai scăzute de testosteron, așa cum se manifestă în trăsăturile faciale, și interacțiunea dintre preferințele pentru testosteron și cortizol. [36] S-a ajuns la concluzia că factorii ecologici la nivel social influențează evaluarea trăsăturilor prin combinații de sex - și hormoni de stres. [36]

Un studiu din 2020 a raportat că femeile tind să găsească un bărbat mai atractiv dacă relațiile anterioare ale bărbatului s-au încheiat reciproc și mai puțin atractive dacă bărbatul a fost abandonat. [37]

Preferințe de selecție la bărbați [ editați ]
La fel ca omologii lor de sex feminin, bărbații folosesc, de asemenea, informații vizuale despre un potențial partener, precum și vocea, forma corpului și un sortiment de alți factori în alegerea unui partener. Cercetările arată că bărbații tind să prefere fețele și vocile femeilor feminine spre deosebire de femeile cu trăsături masculine din aceste categorii. [38] Mai mult, bărbații evaluează, de asemenea, culoarea pielii, simetria și starea de sănătate aparentă, ca un mijloc prin care selectează un partener în scopuri reproductive. [38] Bărbații sunt atrași în special de feminitate pe fețele femeilor atunci când nivelul lor de testosteron este cel mai ridicat, iar nivelul de atracție către feminitate poate fluctua pe măsură ce nivelurile hormonilor fluctuează. [39]De asemenea, s-au făcut studii asupra bărbaților pentru a arăta efectele testosteronului exogen și efectele acestuia asupra atracției către feminitate, iar rezultatele au concluzionat că, pe parcursul mai multor studii, bărbații au arătat o preferință scăzută pentru fețele feminine feminine în contextul pe termen lung, când li s-a administrat testosteron, dar această diferență nu a apărut la placebo. [40]

Preferințele comune în ambele sexe [ edita ]
Preferințele de selecție sexuală sunt termeni generali prin care se înțelege procesul de împerechere și reproducere. După cum afirmă un articol, selecția sexuală este în esență un proces care favorizează afișările sexuale pentru atracție, agresivitate, dominanță, dimensiune și forță și capacitatea de a exclude concurenții prin forță, dacă este necesar, sau folosind resurse pentru a câștiga. [41] Atât bărbații, cât și femeile folosesc vocea, fața și alte caracteristici fizice [32] pentru a evalua capacitatea unui potențial partener de a se reproduce, precum și sănătatea acestora. [31] Împreună cu semnale vizuale și chimice, aceste caracteristici cruciale care sunt susceptibile de a spori capacitatea de a produce descendenți, precum și supraviețuirea pe termen lungpotențiali, pot fi evaluați și selecții făcute. [30] [42]

Fenotip [ edita ]
Selecția sexuală a continuat să fie sugerată ca o posibilă explicație a variației geografice a aspectului în cadrul speciei umane; în ipotezele moderne, practicile de căsătorie sunt propuse ca principal determinant al selecției sexuale. John Manning [43] sugerează că acolo unde poliginia este obișnuită, bărbații se confruntă cu o concurență intensă pentru soții și sunt mai predispuși să nu reușească complet în reproducere, iar rezultatul este o selecție puternică a bărbaților pentru trăsături care sunt adaptative pentru reproducerea cu succes. El propune o legătură cu culoarea pielii prin selectarea bărbaților pentru trăsături mediate de testosteron care conferă abilitatea de a concura cu succes pentru femei. El sugerează că testosteronul face sistemul imunitar uman mai puțin competent să reziste agenților patogeni. În această perspectivă, proprietățile antimicrobiene ale melaninei contribuie la atenuarea susceptibilității la boli pe care poliginia o induce prin creșterea testosteronizării. Conform acestui argument, calitățile antiinfecțioase ale melaninei au fost mai importante decât protecția împotriva luminii ultraviolete în evoluția celor mai întunecate tipuri de piele. Manning afirmă că culoarea pielii este mai corelată cu apariția poliginiei - explicabilă prin faptul că are o funcție antimicrobiană - decât gradientul latitudinal în intensitatea radiației ultraviolete și indică lipsa pielii foarte întunecate la latitudinile ecuatoriale ale Lumii Noi și pielea relativ ușoară a poporului Khoisan din Africa. [43] [44]

Cercetările par să contrazică explicația lui Manning despre culoarea pielii. În 1978, NASA a lansat Spectrometrul Total de Cartografiere a Ozonului, care a fost capabil să măsoare radiația ultravioletă care ajunge la suprafața Pământului. Jablonski și Chaplin au luat măsurătorile ultraviolete globale ale spectrometrului și le-au comparat cu datele publicate despre culoarea pielii la populațiile indigene din peste 50 de țări. A existat o corelație inconfundabilă: cu cât lumina ultravioletă este mai slabă, cu atât pielea este mai frumoasă. [45] Rogers și colab.(2004) au efectuat o examinare a variației în secvențele de nucleotide MC1R pentru oameni de diferite strămoși și au comparat secvențele cimpanzeilor și oamenilor din diferite regiuni ale Pământului. Rogers a concluzionat că, în momentul separării evolutive a cimpanzeilor și a oamenilor, strămoșii comuni ai tuturor oamenilor aveau o piele deschisă, acoperită de păr întunecat. În plus, cea mai apropiată rudă existentă, cimpanzeul, are pielea ușoară acoperită de păr gros al corpului. [46] De-a lungul timpului, părul uman a dispărut pentru a permite o mai bună disipare a căldurii prin transpirație [47] și nuanța pielii a devenit mai întunecată pentru a crește bariera de permeabilitate epidermică [48] și pentru a proteja de epuizarea folatului. datorită expunerii crescute la lumina soarelui. [49] Când oamenii au început să migreze departe de tropice, lumina soarelui a fost mai puțin intensă, parțial din cauza îmbrăcămintei pentru a proteja împotriva vremii reci. În aceste condiții a existat mai puțină fotodestrucție a folatului, astfel încât presiunea evolutivă care oprește variantele de gene cu piele mai ușoară de la supraviețuire a fost redusă. În plus, pielea mai deschisă este capabilă să genereze mai multă vitamină D (colecalciferol) decât pielea mai închisă la culoare, deci ar fi reprezentat un beneficiu pentru sănătate în lumina soarelui redusă dacă ar exista surse limitate de vitamina D. [47]Mutațiile genetice care duc la apariția pielii deschise pot avea o presiune selectivă datorită adoptării agriculturii și a așezării în latitudinile nordice. [50]

Antropologul Peter Frost a propus că selecția sexuală a fost responsabilă pentru evoluția trăsăturilor pigmentare ale femeilor din populațiile din Europa de Nord și de Est. El susține că diversitatea culorii părului și a ochilor în populațiile din nord-estul Europei a apărut ca o consecință a unei concurențe intrasexuale feminine intense și este o adaptare pentru succesul reproductiv la femei. [51] [52]

Ipoteza lui Geoffrey Miller [ editați ]

Homo habilis - reconstrucție facială criminalistică
Geoffrey Miller, bazându-se pe unele dintre ideile în mare parte neglijate ale lui Darwin despre comportamentul uman, a emis ipoteza că multe comportamente umane nu sunt legate în mod clar de beneficiile supraviețuirii, cum ar fi umorul, muzica, arta vizuală, unele forme de altruism, creativitatea verbală sau faptul că majoritatea oamenilor au un vocabular mult mai mare decât cel necesar pentru supraviețuire, [53]Miller (2000) a propus că această redundanță aparentă se datorează indivizilor care folosesc vocabular pentru a-și demonstra inteligența și, în consecință, „aptitudinea", potențialilor colegi. Acest lucru a fost testat experimental și se pare că bărbații folosesc mai mult cuvintele cu frecvență mai mică (mai neobișnuită) atunci când se află într-o mentalitate romantică în comparație cu o mentalitate non-romantică, sugerând că vocabularul este probabil folosit ca afișaj sexual ( Rosenberg & Tunney, 2008). Toate aceste calități sunt considerate adaptări de curte care au fost favorizate prin selecția sexuală. [54]

Miller este critic față de teoriile care implică faptul că cultura umană a apărut ca accidente sau subproduse ale evoluției umane. El crede că cultura umană a apărut prin selecția sexuală pentru trăsături creative. În acest punct de vedere, multe artefacte umane ar putea fi considerate supuse selecției sexuale ca parte a fenotipului extins, de exemplu îmbrăcămintea care îmbunătățește trăsăturile selectate sexual. [2] În timpul evoluției umane, în cel puțin două ocazii, dimensiunea creierului hominid a crescut rapid într-o perioadă scurtă de timp urmată de o perioadă de stază. Prima perioadă de expansiune a creierului a avut loc acum 2, 5 milioane de ani, când Homo habilis a început să folosească pentru prima dată unelte de piatră. A doua perioadă a avut loc acum 500.000 de ani, odată cu apariția Homo sapiens arhaic. Miller susține că creșterile rapide ale dimensiunii creierului s-ar fi produs printr-o buclă de feedback pozitiv, rezultând o selecție fugară a pescarilor pentru creierele mai mari. Tor Nørretranders, în The Generous Man, presupune că inteligența, muzicalitatea, abilitățile artistice și sociale și limbajul ar fi putut evolua ca exemplu al principiului handicapului, în mod analog cu coada păunului, exemplul standard al acestui principiu.

Argumente opuse [ editați ]
Rolul selecției sexuale în evoluția umană a fost considerat controversat din momentul publicării cărții lui Darwin despre selecția sexuală (1871). Printre criticii săi vocali s-au numărat unii dintre susținătorii lui Darwin, precum Alfred Wallace, care a susținut că animalele și păsările nu aleg perechi în funcție de frumusețea lor sau de penajele fine și că facultățile artistice la om aparțin naturii lor spirituale și, prin urmare, nu pot fi conectate la selecția naturală, care afectează doar natura animală. [10] Darwin a fost acuzat că se uită la evoluția strămoșilor umani timpurii prin codurile morale ale societății victoriene din secolul al XIX-lea. Joan Roughgarden, citând elemente ale comportamentului sexual la animale și oameni care nu pot fi explicate prin modelul de selecție sexuală, a sugerat că funcția sexului în evoluția umană a fost în primul rând socială. [55]

Joseph Jordania a sugerat în 2011 că, explicând caracteristicile morfologice și comportamentale umane precum cântatul, dansul, pictura corporală, purtarea hainelor, Darwin și susținătorii selecției sexuale neglijează o altă forță evolutivă importantă, intimidarea prădătorilor și a concurenților cu formele ritualizate de afișare a avertizării., care folosește același arsenal de trăsături vizuale, audio, olfactive și comportamentale ca și selecția sexuală. Potrivit lui Jordania, majoritatea acestor afișaje de avertizare au fost atribuite incorect forțelor de selecție sexuală. Jordania a propus un aposematicmodel de evoluție umană, unde majoritatea trăsăturilor morfologice și comportamentale umane care fuseseră considerate de Darwin ca rezultat al selecției sexuale, prin alegerea femeilor, sunt explicate prin afișarea aposematică (intimidantă). [56]
https://en.wikipedia.org/wiki/Evolution_of_human_intelligence

Valeu frate nu puteai pune linkuriile fara copy paste-ul asta urias?

Crezi tu asta?
Fa tu schimb cu mamica unui bebelus de 3-4 luni.
Cand nu stii daca plange ca ii ies dintisorii, sau ca trebuie schimbat, sau ca ii foame, sau ca il doare burtica.Verifici fiecare situatie in parte, plus inca 2-3 pe care nu le-am mentionat.Cand crezi ca ai terminato iei de la inceput.
Daca doamne ferestese imbolnaveste nu stii ce sa faci
Cand merge mereu trebuie sa fii atent sa nu cada, sa nu se loveasca, sa nu bage ceva in gurita.
E USOR?

Eu sunt diferit, dovedesc ceea ce afirm, in societatea romaneasca e doar a crede, a nu crede, eu cred ca 2 cu 2 e 3, eu nu cred ca 2 plus 2 este egal cu 4, asa judeca multi, nimeni nu stie nimic, toti cred, eu unu dovedesc ceea ce afirm stiintific

bonus https://www.youtube.com/watch?v=ewnxQBQFJNQ
https://www.youtube.com/watch?v=ewnxQBQFJNQ

8000 ron net

In primul rand sa iei bani de la stat trebuie sa fi muncit ceva timp înainte, ca sa nu mai vorbim ca primi doi ani ajungi la maxim 1000 de lei după copil cu care sincer il cam intretii numai pe el.
Dar ai dreptate, ar trebui ca ele sa faca copii si sa meargă la munca, sa se recreeze la o cafea dimineata cu colegele, sa plece in cate o delegație, sa se oprească la câte un capucino după munca si sa stea el in concediu paternal ca se poate si asa.Si sa schimbe scutece el,sa hrănească copilul,sa ii faca baie,sa ii trateze colici, sa se duca cu el la controale si veccine, sa faca curatenie si mancare pe cand vine ea, sa spele, sa clace.
Iti spun eu ca sunt femeie și nu stiu daca o sa pot sa am vreodată un copil ca e o idiotenie din partea ta sa spui rahatul asta.Mai sunt femei ce s-ar duce cu copilul de gât sa muncească doar sa il poata face.Mai sunt altele ce au decis să păstreze un copil cu handicap doar sa ii dea o sansa la viata si vindecare.Mai sunt altele ce au rămas văduve sau le-a lăsat bărbatul cu un copil, doi singure si muncesc si ii îngrijesc cat pentru doi si apari tu cu concepțiile tale tâmpit si gândirea de grădiniță sa spui asemenea prosti.

"sunt multe mai harnice ca baieti si mai mature"
Fara suparare RAY, dar nici o femeie nu e atrasa de un barbat care isi desconsidera sexul mereu si pare ca venereaza femeia.Pare un pic disperat...

Probabil ca unele da. Altele nu. Este adevarat si ca merele au viermi, dar... in ce conditii? ^_^

Foarte comod sa facă copii și sa stea acasă.