Iubitul meu (45 ani) se comporta foarte frumos si cu strainii, are rabdare cu fiecare si are multi prieteni cu care isi ocupa aproape tot timpul.
Cu mine si cu parintii lui nu are rabdare niciodata, mereu ne repezeste si spune ca nu are timp.
Eu cu el locuim impreuna, insa nu are chef nici sa manance cu mine, viata sexuala aproape deloc (eu am 27 ani), practic nu vrea sa facem nimic in comun si tot ce ma roaga este sa tac, ca atunci el este fericit.
Daca se comporta doar cu mine asa, as intelege ca s-a plictisit, nu ma mai iubeste, etc. Dar cu parintii lui? Ii iubeste foarte tare si practic sunt tot pentru el, nu mai are frati, nu are copii, noi nu suntem casatoriti, deci e aproape tot ce mai are in viata.

Il iubesc, dar se comporta asa si ma respinge de mult timp. Dar nici nu ma paraseste, cand ma supar vine la mine atat cat sa imi treaca si o ia de la capat.
Ce credeti ca este in capul omului? De ce tot ce isi doreste sunt prieteni si ii indeparteaza pe cei care il iubesc?

Vârsta spune multe. La 27 ani de ce nu ai un iubit de vârstă apropiata?

Pentru ca am avut un tata agresiv toata copilaria. Si am gasit in el si un fel de protectie, care cu timpul s-a transformat in indiferenta din partea lui. M-am indragostit, iar timpul m-a facut sa il iubesc si sa ii accept toate relele. Nu am alta explicatie. A fost primul meu iubit si...am ramas sa ma complac in situatia asta.

Nu înțeleg de ce mai rămâi în această relație. Îți irosești tinerețea și fericirea lângă acest om. Pur și simplu unii oameni raman din obișnuință, nu înseamnă că rămân pentru că te iubesc. Unora le este mai greu sa plece. Nu văd vreun motiv de ce ai mai sta lângă el din moment ce se comporta astfel.
Relație clar nu mai este. Sunteți doi străini în aceeași casă. Găsește-ți pe cineva care să te prețuiască la adevărata ta valoare și sa nu te neglijeze sexual și sentimental. Altceva nu e de spus.

Nasol. Era imposibil sa nu te fi abordat cineva de pana in 30 de ani in toata viata, problema este la tine ca ai ajuns in situatia asta, in 27 de ani sa nu ai pe nimeni in afara de el.

In capul omului sigur este tot, doar tu nu. Lasa-i in colo pe parinti, ca doar raportul dintre om parinti, si om iubita este altfel. Oricum ar fi, el se poate comporta in orice fel cu altii, conteaza doar cum se comporta cu tine. Daca tacerea ta il face fericit, poate absenta ta il va face implinit. Ai 27 de ani draga mea,nu-ti distruge tineretea langa un om care nu te vrea, care te manipuleaza, care te ia de mana doar cand vrei sa pleci, dar ca esti, nici nu se uita la tine. Gaseste curajul de a iesi din aceasta zona toxica, pentru ca la cum ai descriso tu, e doar toxic. Intr-o relatie, in special cand traiesc impreuna, trebuie sa fie o gramada de armonie. Eu de exemplu, de cativa ani sunt cu iubitul meu, din pacate inca nu traim impreuna, insa daca e sa nu vorbesc nu-mi da pace pana nu afla care e motivul, daca nu-l sarut, nu-mi da pace pana nu ii spun de ce, poate ma simt rau, poate s-a intamplat ceva, demontreaza dintotdeauna interes, facem o gramada de activitati, apai sa am norocul sa si locuiesc impreuna cu el ca voi doi. Nu cred ca esti proasta sa nu intelegi ca atunci cand o persoana te respinge e pentru ca nu te vrea. Cred ca esti inteligenta pentru ca ai observat tot ce face insa trebuie sa fi si curajoasa. Inteligenta fara curaj. nu foloseste la nimic.
N-as fi vrut sa ma leg de varsta, pentru ca se zice ca varsta nu conteaza, dar el este destul de mare. El o trait ai lui 27 de ani s-o distrat o facut ce-o vrut acum are 45, obosit de tot ce iti doresti tu la 27 de ani, insa asta nu-ti ia dreptul de a trai si tu ai tai 27 de ani, fara regrete. Gaseste curajul si lasa-l. Sunt sigura ca ai aceste ganduri de mult timp, dar inca nu stii ce sa faci. Aminteste-ti ca tu esti pe primul loc, nu el, nu nimeni.

Ti-ai dorit un tată biologic bun si ti-l inchipui acum in persoana iubitului tau. Dar la modul cum se comporta, cred ca iti pierzi timpul degeaba cu el. Daca nu locuiati impreuna as fi zis ca este insurat cu altcineva si tu esti doar de rezerva.