Ma tot intreb eu de ce e asa mare batalie pe sexul asta, e o placere care dureaza de cand incepe sa urce cam 10-15 secunde maxim pana la maxim si apoi dispare.

Vad pe multi cum tot vor sa vrajeasca parteneri, fac orice pentru sex, de ce atata tambalau pentru atata?
Mai ales daca omu e casatorit macar sa ramana cu partenerul ala, nu sa tot strice familia, sa faca si copii sa sufere doar pentru 15 secunde cu altcineva, adica resursele investite si timp, energie, bani pentru 15 secunde alea, mi se pare putin deplasat totusi.

Hai sa zic ca familia nu o faci doar pentru sex, o faci sa ai pe cineva alaturi, sa ai un copil, aici se mai explica de ce o faci, merita sa zic asa.
Dar sa stau sa nu stiu cum sa fac sa aduc pe una in pat doar pentru alea 15 secunde, nu stiu ce sa zic.

Nu am zis copilul in sine, eu am zis faptul ca natura s-a gandit sa mearga totul doar in vederea perpetuarii, iar aceste chestii de multe ori sunt contra confortului si binelui nostru.

O dependenta de bine nu e rea, mereu suntem dependenti de ceva bun! Orice e bine vrei din nou.
Merita sa zic aceasta dragoste sau ce o fi, daca aduce bine si daca e stabila in timp.

Exista si specii de animale care au un singur partener in intreaga lor viata, nu mai stiu unde am auzit asta. Si mai cred ca trebuie sa existe o anumita libertate, in dragoste, in deplasarea indivizilor, chiar si pe piata . Cum ar fi sa nu fi liber in dragoste?! Sa fi precum tiganii aia autentici care o au in fata pe consoarta lor de la varsta de 7 ani, ca asa zic parintii?
Este similar cu intrebarea: Cum ar fi sa ai un scop in viata dinainte de a te naste? Si sa ti-l spuna cineva. Sa vina la tine cineva si sa-ti spuna: Mosotti, destinul tau este sa faci blat de pizza, nu trebuie sa-l acoperi cu topping sau ceva, doar sa faci aluat si blat de pizza. Cum ar fi? Cred ca ti s-ar lua la un moment dat si ai spune ca tu faci ce vrei cu viata ta si ca tu decizi si ca-ti bagi ceva in el de blat, cam la fel si cu partenerul de viata, ti se ia la un moment dat, nu suntem facuti pentru asta.

Pai acel orice nu l-am inteles eu!

Lasa-l mai pe ala al tau ca nu are nici o treaba.
E f misto sa faci sex cat se poate, insa NU sa faci prea multe doar pentru atat, atata tot. Dat fiind ca sexul e o placere misto, de ce sa o evitam?
Sa evitam sa dam masini pentru sex, asta corect, ca de asta eu zic.

E bine sa iti placa tare si sa te intelegi f bine cu un partener si cu ala sa ramai, nu sa te tot plimbi si sa strici si viata celuilalt.
Si daca era asa, simti ca-ti place la fel de mult relatia aia, nu te mai deranjeaza ca nu schimbi, deci e stabilitate si bine.
Si atat timp cat erai programat sa iti placa mereu, e pace si liniste.

Si oricum nu esti liber, nu tu decizi sa schimbi, schimbi cand simti, iar schimbatul asta face rau de f multe ori.
Nu te mai deranja ca ramai mereu cu ala ca-ti placea si ziceai "de ce sa schimb cand mi-e f bine asa, nu are rost", si mai ales sa vezi ca, cu altcineva nu-ti va fi bine oricare ar fi.
Deci se putea face treaba f bine, nu asta era problema.

Din cate observ, tu vrei sa mergi la sigur mereu, pe orice plan, si asta e plictisitor, chiar si partenerul se poate plictisi la un moment dat de tine, nu doar tu de ea. Si oricum, cum ar fi o viata fara riscuri? Devine una usoara, nu mai pretuiesti cand iti este bine pentru ca mereu iti este asa, dispar obstacolele, dispare si placerea, acel sentiment de mandrie, de victorie ca ai reusit.
Cred ca cu relatiile sunt ca la job-uri, dupa 10 ani ar fi bine sa schimbi job-ul, asa si cu partenerul, dupa un timp ar trebui sa-l schimbi . Intervine rutina, plus ca oamenii scot ce-i mai bun la inceput, mereu cand intalnesti o noua persoana, ea scoate tot ce este mai bun in fata. Cu cat cunosti mai bine o persoana cu atat iti dai seama ca acea persoana e de rahat, doar ca ajungi sa o cunosti mai bine, asta-i tot. Eu am o parere buna despre oameni, nu fac discriminare, cred ca toti sunt de rahat, doar ca nu ai apucat sa ii cunosti mai bine, d-asta crezi ca-s altfel.

Nu e asa, daca genetic esti programat sa nu te plictisesti, nu o sa mai vezi subiectiv cum vezi acum, eu am zis obiectiv.
Nu vei mai percepe cum zici tu acum. Ar fi cu totul altceva.
Vrei sa schimbi ca asa esti programat genetic, si din cauza asta mai ales in relatii iese rau de multe ori.

Ca si la droguri, iti fac rau ca, creieru nostru nu stie cum sa le gestioneze sa ia doar partea buna. Incepe cu chestii, considera abuz supersecretia de neurotransmitatori, incepe sa-si reduca receptorii, apoi trebuie sa bagi mai mult, daca te lasi, nr de receptori fiind mult redus, nu mai poti fara si deci asta e dependenta. Altfel nu s-ar intampla nimic, ar raspunde la supersecretie cu euforie in mod constant pana ce scoti drogul, si apoi ai reveni ca inainte si nimic mai mult, fara dependente si altele. Sigur, ar ramane aia psihica ca vrei iar, dar asta e la orice chestie placuta, insa daca nu face rau, nu conteaza ca vrei iar.
Deci nu lua de normalitate si unica posibila varianta doar modul asta de constructie! Pot fi si alte feluri.

Acuma fiecare avem bune si rele (parti de rahat), nici unu nu suntem sfinti, luam de la fiecare ce e bun. Dar s-au vazut repede relele si bunele, nu a trebuit sa cunosc 100 ani oamenii. Au fost destule cateva luni.
Ce e rau nu las sa ma afecteze, ce e bun preiau, si e f ok asa.

Si mda, iti zic o chestie, din ianuarie 1998 si pana in sept 2003 venea doar programatorul la mine odata pe saptamana si eram okey, nu venea si celalalt mai des, dar na, cand e si mai bine, omu vrea asa. DIn sept 2003 a inceput si acesta sa vina si de 3 ori pe sapt, m-am inteles cu el, si aia e.
Pai cand ne punem la discutii de politica, analiza istorica, economie, mate si fizica apai nu mai terminam. Mereu il intreba ma-sa "ma dar tu stai pe capul aluia, nu-l plictisesti? Ce dracu vb voi de 17 ani incoace?
Pai in 2006 intr-o zi de august am dezbatut definitia limitei, in 7 ore si n-am terminat, e doar un ex. Ca daca stai sa explici ca lumea matematica, ar trebui manual de 1500 pagini.

Daca genetic esti programat sa nu te saturi de o persoana, atunci ori esti bolnav din punct de vedere genetic, iar asta din punctul meu de vedere , ori esti obsedat de acea persoana.

Sa-ti mai spun o chestie si cu asta cred ca te las. Eu cand am o dependenta de un joc video uit ca trece timpul si se mai intampla sa bag si bani in el, nu mult 1 mil.-2 si ma joc mult pana-mi trece. Dupa ce imi trece cheful de acel joc, incep sa regret banii bagati in el.
I-am povestit cuiva chestia asta cu jocurile si cu putinii bani pe care ii regret, oricum, ca i-am bagat. La care aceea persoana imi spune: "Da, dar ai dat 2 milioane si te-ai distrat luni de zile cu acel joc." si ma gandeam ca fericirea mea luni de zile, chiar ani a costat 2 milioane, cam asa, nu-i mult. Tu esti si mai jegos , nu ai dat nimic, ai avut un prieten foarte bun si mai faci si figuri ca nu-ti mai acorda atentie dupa decenii. Sa-ti fie rusine !

Esti subiectiv si nu e corect. Ti se pare boala sa nu te plictisesti pentru ca tu te plictisesti, si nu concepi sa fie invers, ti se pare aiurea.
Evident NU obsesie, nu o dam in alta boala, am zis totul echilibrat cu tinutul ala de care zici.

De ce sa regreti banii bagati? Ca asta te-a facut sa te simti bine in acea perioada! Nu gandi ce ai facut atunci cu gandirea de dupa, ca n-are sens.
Are dreptate persoana. Ti-ai luat recompensa pe acei bani bagati, nu trebuie sa regreti o perioada placuta, s-a dus, aia e, urmatoarea.

Imi acorda atentie ca doar ma suna si chiar intreaba "cand mai vorbim?", daca eu am ceva treaba sa zic si ii zic ca nu pot.
Doar ca nu mai vine, insa am cam inteles ca aia e, frica e mare.
Am dat si eu, i-am dat si eu chestiile morale care le-a vrut si era si normal, si el s-a simtit bine cu mine, de aia si venea des.
Ne-am dat reciproc ce trebuia de la sine in mod natural, cum n-am dat? Nu doar banul se poate da.

Il suna gagica-sa si ii inchidea telefonul`, zicea ca n-are timp, ca lui ii ardea de dezbatut istoria cu mine, nu sa-i asculte aleia prostelile (dupa cum el zicea). Radeam de muream.
Aia incepea "vai ca pisica am vazut...nu stiu unde, dar sa vezi cum era", pe asta il plictisea la culme.
Nu sta cu ea, se duce din cand in cand pentru sex mai mult cred.

Daca e totul echilibrat, atunci obisnuieste-te cu idea ca poti sa-l pierzi, asa-s relatiile, sunt mai dinamice nitel.

Banii ii regret ca asa-s eu, unghie in gat. Mor cand dau bani .

Si atunci daca totul decurge perfect in afara de faptul ca nu vine din cauza pandemiei, de ce mai dezbatem atat? E sanatatea lui la mijloc si a ta, nu mai dureaza mult. Pana la sfarsitul anului o sa-l vezi si poti si acum sa-l vezi, dar cu masca si distanta de 2 metri. Invita-l in sufragerie, pastreaza distanta, masca si deschide si un geam ca sa circule aerul, fa-i cinste cu o sticla de spirt/dezinfectant si gata.

Acum nu pot decat sa ma intreb, tu chiar aveai o problema sau ai pus intrebarea ca sa te lauzi cat de bine o duci tu cu prietenul asta al tau, ca nu inteleg. Ai venit sa-mi faci in ciuda ca eu n-am prieteni sau ce? Ca ma si enervezi acum .

Nu e vorba de pierdut, ca nu e vb de asta.

Eeete zgarcitulei! Lasa ca pentru sufletul tau merita sa dai, ti-ai platit confortul, e ceva fair.
Pai banii nu-s sa fie dati? De aia ii faci, si o parte sigur sa pui deoparte pentru nevoi cand or fi.

Cu masca si alea, mai bine nu, eu abia astept sa vin de la cumparaturi sa dau masca jos, ca mi-e greu cu ea.

Am pus intrebarea pentru ca parca aveam un sentiment ca nu motivul asta cu pandemia ar fi!
Adica pendulam intre pandemie si ca s-ar fi suparat ca mama nu a mai fost de acord in august sa mai primeasca pe cineva de la pandemie ca intrase frica in ea. Nu eram sigur care ar fi cu adevarat.
Cam asta era ideea.

Cand esti un pitic de 1, 65 si vrei s-o mangai pe una de 1, 75 care mai arata si foarte bine, trebuie sa scoti tot pachetu de carti din buzunar.
Don giovanni becali cum ar fi mangaiat-o pe cruduta daca nu avea ceva care sa-i compenseze frumusetea?
Nu ma face sa intru in gossipuri ca nu mai termin niciodata.

Pai exact despre asta vorbeam! Ca nu merita pentru una din aia sa dai atata.
Pai stiu ce zici, tocmai de aia ma si mir. De aia am zis ce atata bataie pe asta! In aceste contexte de inegalitate puternica.

Nu se compara cu iubirea de Dumnezeu. Mai fericiti sunt cei care au inima CURATA pentru ca ei il vad (vezi fericirile). Hristos ne cheama la INTOARCEREA LA TATAL SAU SA IL URMAM, deci la crestinism (calea ingusta).
Daca tu consideri ca necuratia te face fericit, treaba ta. INDEPARTAREA DE DUMNEZEU aduce doar dezamagire. Eu consider curatia indispensabila. Omul nou este curat, nici in Regat nu putem intra daca nu suntem curati. Si cei din vechiul testament trebuiau sa se spele. Asa ca consider curatia o coroana indispensabila pentru a fi fericiti inca de aici de pe pamant.

Pai ca ai tu iluzia asta in cap, fericirea mea nu depinde de o iluzie, daca ma bucur de ce am si de ce pot face, sunt fericit si fara dumnezeu sau ala care o fi de zici tu acolo care nu e de fapt.