Cât de greu poate fi să vorbești cu un om? Mai ales dacă îți e și coleg?
Și de ce toți aveți impresia că trebuie spus neapărat cu subiect și predicat că îl placi?
Nu poți să intrii pur și simplu în vorbă cu el, să fi drăguță, să îi zâmbești, să lași "porțile deschise" pentru discuții viitoare, să găsiți subiecte comune care vă interesează pe amândoi, etc.
Încearcă pur si simplu și vezi ce se întâmplă.
Dacă vezi că nu-i place să stea de vorbă cu tine, îl detanjează sau nu-l interesează, îți vezi de treaba ta. Nu-ți mai pierzi timpul.
Dacă, însă vezi că îi face plăcere să stea de vorbă cu tine, îți zâmbește, e drăguț cu tine și începe să aibă și el inițiativa conversațiilor, intrarea e făcută.
Restul lucrurilor vor veni de la sine.
E atât de greu?
Da ce situatie sa mai salvezi? Cum adica sa vorbesti cu el fara sa ii spui ca il placi? Ce rost mai are sa ii trezesti iar sentimentele daca nu vrei nimic cu el? (daca chiar avea sentimente sau doar ti-ai inchipuit) Ce vrei de la el?