Suferă după ce abandonează victima? Da! Din această cauză ţi-am dat raspunsul acela...
Frica de abandon, sau/şi frica, stările emoţionale, dacă din nefericire duce la o crimă, nu va ezita să abandoneze victima! După această situaţie intervine cu adevărat starea lui de vinovăţie asociată cu boala, ducând în final la suicid.
La persoanele cu tulburare de personalitate borderline este furia intensă şi inadecvată, având mari dificultăţi în a-şi controla furia sau a o exprima într-un mod productiv. Furia poate lua forma agresivităţii verbale sau fizice, fiind declanşată de conflicte interpersonale sau ameninţarea de abandon şi fiind urmate de sentimente de ruşine sau vină. O altă trăsătură caracteristică a tulburării de personalitate de tip bordeline este teama constantă de abandon. Persoana îşi face griji permanente că persoanele semnificative din viaţa sa ar putea pleca, ar putea-o neglija sau rejecta în vreun fel. Este un tip de anxietate, supărare, apărută de obicei ca răspuns la separarea fizică de persoana iubită.
Chiar şi evenimente minore, cum este întârzierea unui prieten la o întâlnire, sau o deplasare în interes de serviciu a unui partener romantic, pot declanşa aceste temeri. Astfel că persoana cu tulburare de personalitate borderline face tot posibilul pentru a evita abandonul şi la semnele percepute de posibil abandon reacţionează cu comportamente impulsive sau ameninţarea de suicid sau auto-mutilare.
Poate sa ajunga sa ucida persoana iubita? deci in prima faza e iubirea apoi frica de abandon nu?
Exact! Ei simt abandonul, (dacă vrei.) ca pe sfarsitul lumii, în anumite situaţii.
Spre exemplu eu!
Am scăpat de fosta prietenă (suferea de borderline, dar nu am ştiut) nu după ce am chemat poliţia pentru ea(nu mai vroia să plece de la uşă, şi ameninţa că se sinucide) ci, după ce am parasit ţara pentru 8 luni.
E foarte dificil...
Cred ca sufar si eu, adica mereu am frica asta de ca ma paraseste personale dragi mie, iar cand vorbesc cu o fata la inceput e ok apoi intervine frica ca ma va dezamagi, parasi, la ultima iubita care am avut-o era sa ma sinucid, oare sufar de chestia asta
Nu! Nicidecum. Eşti doar tânăr şi ai o reacţie normală să nu fi/sau să dezamăgeşti persoana la care ţi! (Iubita, mama, tata, sora, fratele, prietenii.)
Ca un mic pont- şti cum ţin unii băieţi de gagica lor?, sunt mai nesimţiţi şi puţin indiferenţi, în felul ăsta, dezvoltă în comportamentul iubitei "senzorul"de protecţie.
Ideea este, mai slăbeşte puţin cureaua la pantalon.
Ai încredere în ce îţi spun eu! Nimeni în lumea asta nu e abandonat!
Eu sunt vecinul tău de apartament, şi nu prea te bag în seamã, dar te văd pe fiecare zi. Crezi că în momentele cheie, (pericol sau ceva grav) voi fi indiferent? Nu! Poate nu vorbesc cu tine fiindcă îmi eşti antipatic!, dar nu te abandonez!
Ştiu că nu e acelaşi lucru cu prietena, dar era un exemlu.
Părerea mea este -încearcă să scapi de senzaţia asta de abandon, făcând lucruri diverse. Şi poate că fătuca asta nu e să fie soarta ta! (Eu am 39, şi încă nu mi-am găsit jumatea, şi nu disper!)
Încearcă să nu te mai gândeşti.
Cu cât te gândeşti mai mult, cu atât îţi amărăşti sufletul! -cum am mai spus,. Crezi că îi va păsa iubitei? Dacă nu prea te place?
Eu la serviciu am avut un coleg care după două vorbe spuse de una care lucra în aceiaşi secţie, a innebunit pe loc! (Nu ştiu ce i-a zis da la făcut de comando!)
Mie personal nu îmi venea să cred că se poate întâmpla aşa ceva din cauza la o bagaboantă care nici macar nu îi plăcea de el.
Aşa şi cu tine! LASO un pic mai moale cu gandul ăsta obsesiv-compulsiv! Tu te agiți şi ea e la marea neagră la plajă! +mă înţelegi ce vreau să spun.)
Am văzut fete care se pupau cu unu şi se gandeau la altul! (Cu voce tare)
idkandrei690 întreabă: