Ok fie ce-o fi o fac și pe asta suntem in anul 2018, nu mai am 12 ani ca atunci când mi-am făcut contul de TPU deci ii dau drumul, de ceva timp ( pe termen lung ma refer, cam 3-4 ani) am realizat ca sunt mai atras de baieti decât de fete, ca îmi plac mai mult, dar in același timp simt ca îmi plac și fetele, stiu am aproape 17 ani e vârsta la care ma descopăr și aflu cine sunt, dar ma simt oribil in corpul meu și am impresia ca sunt o greșeala și o abominație, lumea nu a stiut niciodată, recent am inceput sa le spun unor prietene apropiate toate astea despre mine, dar lumea de dinainte bănuia, am fost batjocorit ca sunt "gay pe bănuiala" deci nu mai zic nimic.
Am sa fiu sincer și am sa spun cu mana pe inima ca sunt speriat de cine sunt, nu stiu sa descriu ce simt și deși nu am fost impreuna cu niciun băiat am făcut contact vizual și m-am luat de mana cu anumiți baieti, mai exact 2, am fost in schimb impreuna cu o multitudine de fete care mai de care, dar nu am simtit niciodată ca le iubesc sau sa simt vreo atracție fata de ele sexuală, in schimb am simtit atracție sexuală pentru anumiți baieti. Și recunosc încă o data ca sunt înspăimântat de gândurile mele, îndurerat, dar asta e ceea ce simt și totuși am încercat sa recurg la gesturi cumplite și poate necugetate (cred ca știți ca ma refer la sinucidere, dar doar asa o sa menționez ca poate sunt persoane care nu se prind și mna.) doar din cauza asta, nopți întregi nedormite precum cea in care scriu asta, doar pentru ca acest gand ma doare pe interior.
Mi as dori sa pot vorbi asta cu mama având in vedere ca înainte era persoana căreia ii spun/spuneam totul, am încetat sa mai discut acest subiect in preajma ei sau a lui tata pentru ca erau sa afle de vreo3-4 ori și de fiecare data au reacționat și mai urat și am fost nevoit sa ii mint, simt o tornada puternica in sufletul meu și ma doare, mi-as dori sa pot vorbi cu mama despre toate astea dar stiu ca nu m-ar accepta, pentru ca ea urăște persoanele homosexuale s-a.m.d, ma doare pentru ca ma urăște intr-un mod indirect. Tot ce îmi doresc este sa pot vorbi deschis cu mama despre asta ca sa nu-i mai ascund nimic, dar îmi e teama ca nu e posibil, va rog haideți sa nu împrăștiem ura, nu vreau comentarii in care sa mi se spună sa merg la psihiatru sau psiholog, sau cum ca am nevoie de biserica sau ca biserica ma va vindeca, pentru ca nu e cazul mai ales cu o persoana care e îndurerată de ideea asta și care a încercat sa recurgă la gesturi cumplite in trecut precum sinuciderea. Va mulțumesc anticipat

Te înțeleg ce spui, îmi pare rau. Înțeleg faza cu sentimentele și ești și tu om.
Mna, e corpul tau, atractia ta și tu știi mai bine dar eu cred că abia acum incepe cunoașterea. Mai ai multe fete de întalnit și nu fake sau copilăreleli, ceva serios. O sa vezi la fete multe, poate vei avea și o relație frumoasă dar nu te cataloga precum un gay sau ceva fiindcă totul acum este spus pe moment. Mai bine ai luat o pauză și vezi.
A, cu mama ta... da, ar cam fi cazul să-i spui. Încearcă să vezi cand are timp. O ei de mana și o duci undeva unde crezi că nu vă va întrerupe nimeni și îi spui dar baga și faza cu emoțiile să vadă că tu chiar nu glumesti și chiar suferi din asta.
A, fa așa un mic sau lung discurs sa memorezi înainte iar când o vezi, o ei și spui. Spune-i la început să nu te întrerupă fiindcă ești copilul ei și trebuie să fi ascultat iar la final ii mai spui că nu vrei sa te creadă ca un prost sau ceva.
Atracție are oricine, cand te îndrăgostești aia face diferența si îți arată în față de cine ești atras.
Bafta

Asa, esti gay sau bisexual. Si? De ce e ceva asa grav? Asta esti, asa te-ai nascut, la revedere. Accepta-te si iubeste-te daca vrei sa fii acceptat si iubit.

Psihologul chiar *poate* să te ajute - trebuie doar să vorbești cu el așa cum îți dorești să discuți cu mama ta. Nu e nici vina ta, nici a părinților tăi că trăim întro țară și o societate homofobă.
Și culmea e că de fapt tu nu cred că ești 100% homosexual, ci ești doar bisexual. Așadar, ai putea în timp să ai o relație normală cu o fată (măcar de ochii lumii, cum se zice, deși cred că poți și cu adevărat), iar cu alți băieți... doar pe ascuns, că deh! astea-s condițiile...
Iar tu trebuie să te accepți și (mai ales) să te *iubești* așa cum ești, fără să vrei să te schimbi și fără să te mai consideri „o abominație" doar din cauză că așa te vede societatea. Știi povestea cu rățușca cea urâtă, nu? ăla ești tu acum. Dar să vezi ce lebădoi fain o să iasă din tine!

La varsta ta impulsurile sexuale sunt puternice si probabil de asta crezi ca ai probleme de orientare. Ti-as sugera sa iti faci o iubita si sa vezi cum e. De asemenea sa te mai maturizezi si sa cresti sa vezi ce se intampla.

Am avut destule iubite și nu din alea cu câteva săptămâni/o luna doua, am avut de câte 9-11 luni relatii cu fete, nu simteam nimic

Hai sa ne intelegem, spui ca nu ai simtit nimic pentru fete, ca nu le-ai iubit... pai, ce treaba are atractia sexuala, cu iubirea?
Se poate face sex cu fete sau baieti, cu beneficii de ambele parti, fara sa existe sentimente de dragoste sau afectiune.
Probabil ca nu te-ai indragostit inca si de aceea nu ai simtit nimic pentru nimeni. Toate la timpul lor, esti inca micut si ai timp o gramada sa te indragostesti.
Cat despre gay si lesbiene, te poti pronunta cu certitudine, numai dupa ce ai avut mai multe aprtide sexuale atat cu fete, cat si cu baieti.
hai sa nu te stresezi acum, dar te asigur ca este mult prea devreme pentru tine, epntru a te cataloga ca gay, cand nu ai avut inca experente sexuale cu ambele sexe.
Cat despre ce va spune mama ta, toate la vremea lor!
Cred ca, complici lucrurile, inainte sa stii tu sigur, daca esti sau nu gay.
Cat priveste sinuciderea, las-o balta, ca se poate trai si ca gay si poti sa-ti faci o viata frumoasa asa cum esti.
Traiesc in Austalia, am colegi de munca gay si lesbiene si sunt oameni ca noi toti si sincer, sunt fericiti asa cum sunt.
Iar ca mama, daca copii mei erau gay sau lesbi, i-as fi iubit asa cum erau, pentru ca, decizia si orientarea lor sexuala, este a lor in totalitate, nu a mea.

Trist ca traim intr o societate cu o gandire obtuza care respinge tot ce iese un pic din tipare ce nu urmeaza linia rigida a normelor traditionale, conservatoare. Pune la zid si blameaza tot ceea ce nu pot intelege sau mai bine zis nu vor s o faca si refuza sa respecte individualitatea si alegerile fiecaruia. Cand vine vorba de orientarea sexuala nu se poate vorbi nici macar de o alegere personala ci de ceva innascut. Probabil nici parintii tai nu pot trece peste prejudecati si le va fi foarte greu sa accepte orientarea ta sexuala. Dar asta nu inseamna ca tu trebuie sa recurgi la gesturi extreme, sa te judeci atat de aspru de parca ai fi facut ceva gresit cand nu e deloc asa. Trebuie sa te accepti si sa nu reprimi aceasta latura importanta a fiintei umane care e sexualitatea si atractia fizica fata de un sex sau celalalt sau fata de ambele dupa caz. Numai asa poti sa fii linistit si impacat cu tine insuti putand sa te bucuri de clipele frumoase pe care ti le ofera viata uneori. Nu conteaza genul persoanei care te face fericit crede ma. Astfel de prejudecati nu si au locul cand iubesti si ti se raspunde in acelasi mod. Daca nu te simti confortabil si nu esti pregatit sa fii deschis in ceea ce priveste propria ti sexualitate nimeni nu te obliga s o faci publica, dragul meu. E o chestie intima, personala pana la urma si n ai de ce sa dai socoteala nimanui apropo de persoana care o iubesti sau cu cine iti imparti dormitorul. Capul sus, dragul meu n ai facut nimic gresit! Nu e ca si cum ai recunoaste ca esti vreun criminal sau psihopat care a facut lucrurile oribile. N ai de ce sa te pedepsesti asa aspru, sa fii atat de dur cu tine insuti. Eu sunt bi dar nu mi-a fost niciodata rusine cu ceea ce sunt. Sau de faptul ca iubesc o fata respectiv ca am o relatie cu ea. Niciodata. Cine are ceva de cu chestia asta e fix problema lui nu a mea. Fii puternic si mai ales gaseste curajul de a fi tu insuti. Numai bine iti doresc!

Poți să-mi explici, rogu-te, cum vine sintagma asta: „am avut destule iubite, am avut relații cu fete dar... nu simțeam nimic"?!?
Păi ori erau IUBITE și erai într-o RELAȚIE, ori nu simțeai nimic... e o contradicție în termeni în chestia asta!

Pai când ai o relație cu o fata nu o numești iubita ta?

De 4 ani ma simt atrasă de o prietena nu stiu de ce doar in special de ea nu de alte fete mi se pare pur si simplu atractiva ca si caracter si corp si uneori ma gandesc ca as vrea sa o sărut dar este ceva trecător.desi mi-a spus ca ar face ceva cu mine si i am spus că si eu... am multe prietene care sunt in situatia asta sau tot mai grava ca si a ta. poate ar trebui sa lasi uitari acest gand si sa iti îndrepți gândurile in alta parte..nu o lua atat in serios poate fi ceva de moment si la tine. inclusiv iubitul meu mia mărturisit in timpul relatiei ca se simte atras de un băiat iar apoi mi-a spus că si de altul. i am mărturisit că si eu ma simt atrasa dese ori de o anumita prietena si ne am distrat atentia reciproc.am decis amândoi ca ne vrem totusi unul pe altul si ca nu merita sa ne despărțim pentru niste fantezii cu fete sau băieți...a fost vreo fata care te-a atras ca si caracter? cred ca este important asta. nu cred ca ai văzut lucrurile din unghiul potrivit. chiar si asa daca descoperi ca chiar nu poti fi atras de o femeie si esti 100% atras doar de bărbați acceptate asa cum esti ♡ nu este asa mare problemă iar mama ta va intelege cu timpul. nu faci rau nimănui asa ca este in regula. ai grijă de tine, descoperate, incerca sa vezi lucrurile din tro perspectiva nouă si ai grija de tine. nu te distruge pentru ca ai gusturi mai diferite. esti un om ca toti ceilalti si personal chiar as vrea sa stiu ca in orice situatie nu ai devenit penibil cum sunt afemeiatii sau ceva ..si ca esti impacat cu tine însuți

Dacă nu am niciun sentiment, ci e doar o legătură de amiciție ceva mai puternică - NU, desigur!
Iubită e persoana față de care *SIMȚI* iubire. Nu orice amică trecătoare.
E clar că încă nu ai iubit pe nimeni, dar nu e timpul pierdut; trebuie doar să te regăsești pe tine cel adevărat, să te accepți așa cum ești, și pe urmă va veni și dragostea.

Cred ca e cel mai relevant răspuns si cel mai bun chiar îți mulțumesc!

Al cui raspuns este "cel mai relevant răspuns si cel mai bun"?

Revin cu un update după aproape 1 luna, parintii mei erau sa afle, a iesit urat, mi au spus ca dacă am o alta orientare sexuală decât cea "normala" pentru ei nu mai sunt copilul lor, ca ma dezmoștenesc și ca nu ma mai iubesc, ca ei sunt creștini ortodocși și ca nu pot tine asa ceva ca mine la ușă, ca nu ma pot accepta asa și intr-un final am reusit sa ii mint cum ca ar fi doar o faza ca am fost dezamagit și alte baliverne, nu Stiu ce pot face dar tot trist și deprimat am ramas, nu pot sa fiu eu, nu am cum sa ma schimb și nici nu pot sa continui in stilul asta, alte sfaturi?