As avea si eu nevoie de ceva sfaturi pentru ca mi se pare ca viata asta imi da doar ca sa-mi ia si mai mult si sa ma faca sa sufar. Ideea este ca am ajuns si eu la facultate ca tot omul si dintr-un amfiteatru de 200 de persoane am vazut-o doar pe ea, fara sa o cunosc fara sa stiu nimic despre ea. De acolo lucrurile in capul meu s-au dus rau, in sensul ca nu am mai asteptat ca in liceu ca un milog si i-am spus din prima ca mi se pare foarte frumoasa si am si invitat-o undeva. Din cate mi-am dat seama nu era obisnuita cu asa ceva si a trecut si momentul ala. Eu in continuare am incercat sa vorbesc cu ea pe chat, fata in fata cand aveam ocazia, ea in continuare retrasa, si nu numai fata de mine, in general e mai retrasa si are viata ei cu activitatile ei (care sunt mai presus de toate pentru ea). Ma rog. Incet incet am trecut si peste astea si parea ca imi trece. De fapt a cam trecut dupa ce i-am facut un cadou destul de scump doar ca sa vada cat de mult tin la ea, si nici nu imi amintesc sa fi zic multumesc. Ma rog, trecea incet incet. Bineinteles ca a venit o excursie in care ziua totul era normal, in sensul ca de abia vorbea, iar spre seara dupa ce beam si eu cate ceva (ea nu bea de fel), parca era alta persoana in sensul ca facea anumite lucruri doar ca sa ma duc la ea, radea cu mine, se uita in ochii mei (de obicei nu face asta), ma lasa sa ma joc cu ea, etc etc. Adica practic tot ce aveam eu in capul asta al meu gol s-a reactivat. Faza e ca nu doar in prima seara a facut asta, si in a doua, si nu exagerez cand spun asta pentru si ceilalti colegi au observat ca parca era alta persoana, si doar cu mine se juca. Apoi ziua din nou, rece ca un cub de gheata.

Faza e ca stiu ca putea fi doar ceva pe moment ca sa se simta bine, insa pentru mine momentele alea au cele mai fericite din toata viata mea patetica. Si eu as incerca in continuare sa trec peste, insa in conditiile astea este imposibil. Nu stiu ce sa fac pentru ca nu stiu ce vrea. Daca as fi fost 100% sigur ca nu-i place de mine as incerca sa trec peste jur, insa in situatia asta in care eu cred ca nu vrea nimic cu nimeni din cauza activitatilor ei si a viitoarei cariere, ma face sa continui. Chiar o iubesc, ea nici macar nu ma lasa sa-i arat cat de mult. ma rog. Stiu ca solutia e sa las sa treaca timpul sa vad ce se intampla in continuare sa nu fortez nimic, insa in timpul asta eu mor aici in chinuri, mai ales daca se va mai repeta chestia aia... si de asta am scris si romanul asta aici. cui nu i-a fost lene sa citeasca poate imi da ceva sfaturi. Mersi fain

Din cate se pare, fata nu se grabeste, este mai inabordabila sau poate nu vrea sa fie dezamagita. Probabil ca nu a mai intalnit o persoana care sa nu se dea batuta atunci cand vine vorba de o relatie cu ea. Probabil ca si-a dat seama ca o placi mult, dar nu stie cum sa reactioneze. Incearca sa nu grabesti lucrurile, da-i timp sa-si adune gandurile si emotiile. Bafta!

Crezi in minuni? Pentru ca singurul sfat pe care ti-l poate oferi cineva e sa faci o minune.

Daca cineva nu te place ai foarte putine optiuni in a-l face al tau si niciuna nu prea tine de tine. Ori trebuie sa treaca printr-o depresie, o nenorocire in familie sau ca tu sa fii foarte bogat si sa o coplesesti cu cadouri. Adica, in cazul tau, soarta depinde de circumstante. Si daca circumstantele nu sunt favorabile, tu poti face si vin din apa, totul va fi in van. Si nu sunt. In primul rand esti disperat. Nimeni nu vrea oameni disperati in viata sa, prin atitudinea ta tu nu ii demonstrezi ca o placi, tu ii demonstrezi ca esti un barbat slab, dispus sa se umileasca si sa se lase calcat in picioare. In al doilea rand, ea are deja niste prioritati foarte bine trasate si cand se intampla asta e nevoie de o persoana deosebita ca sa-i distraga atentia de la ele.

Daca ea va dori sau nu e mai putin important decat lucrurile pe care trebuie sa incepi sa le schimbi la tine. Nu mai fi disperat, nu mai fi pesimist, nu mai fi insistent. Cu cat vei fi mai relaxat in preajma ei cu atat mai mult vor creste sansele ca tu sa ai o sansa cu ea. Evident, asta daca ne luam strict dupa ce ai povestit tu. Realitatea poate fi cu totul alta, ea poate la randul ei sa fie indragostita de cineva care nu o baga in seama si se resemneaza in munca. Sau are o boala incurabila. Sau e psihopata. Sau poate e un transexual si nu stie cum sa-ti spuna asta.

Salut. Sunt de acord in mare parte cu ceea ce ai spus, in afara de ultimele afirmatii bineinteles Ideea e ca a trecut ceva timp (cateva luni) de cand i-am spus ca o plac si i-am dat cadoul si dupa cum am spus, incet incet imi trecea pentru ca nu o prea vedeam des, insa acum dupa excursia asta, s-a dus totul. Eu unul nu ma consider disperat, doar pesimit. Ma comport absolut normal in jurul ei. Ca mai fac din cand in cand gesturi prin care ii demonstrez ca sunt aici daca are nevoie de ceva, asta e deja involuntar si nu cred ca se numeste disperare.

Cat despre minunea care trebuie sa apara, asta e cu totul adevarat. Mai ales ca doar la iesiri si ocazii ne vedem si putem vorbi. Asta este, stiam cand am scris mesajul asta ca aceleasi sfaturi o sa le primesc, tot ceea ce voiam era sa primesc niste sfaturi referitor la cum sa reactionez in continuare... adica practic nu stiu in urma a ceea ce s-a intamplat in excursie daca chiar nu ma place deloc sau doar viata ei nu o lasa sa faca ceva. Ce vreau sa spun este ca e fata cuminte... si eu nu o inteleg Mersi!