Sa lamurim inainte de toate cateva aspecte importante :
1. ce vina are el ca parintii lui sunt alcoolici?
2. e ilegal sa fumezi? o face pe banii si sanatatea lui.
3. ce daca locuieste singur?
4. faptul ca lucreaza de la varsta asta si isi castiga singur painea dovedeste ca e foarte matur in gandire si responsabil si ca vrea sa faca ceva in viata.
5. parintii tai tin prea mult la reputatia lor si nu sunt de acord cu relatia voastra din cauza ca ar avea altii ceva de comentat.
6. chiar nu e treaba numanui ce faci tu sau cu cine umblii, poti sa iti faci si singura alegerile in viata.
Singura modalitate e sa stai de vorba cu mama ta si sa ii explici situatie foarte serios, te duci la ea si ii spui ca il iubesti si ca ai vrea sa fi cu el, ea nu poate sa te oblige pe cine sa placi si pe cine nu.
Sincer, desi suna destul de neinspirat, dar daca parintii tai nu te lasa cred ca e mai bine sa lasi lucrurile asa Imi imaginez ca suferi pentru ca la varsta asta dragostea este destul de sfasietoarea, si ai impresia ca nimic nu mai conteaza, iar iubirea si viata partenerului este primordiala pentru tine. Ei bine...ai cerut sfaturi eu te-as sfatui sa lasi decat o relatie de prietenie intre voi, pentru ca decat sa te chinui fiindca parintii tai nu sunt de acord mai bine te multumesti sa-l ai ca prieten.
Tu ce crezi? Ca mama ta iti vrea raul? Eu nu pot sa cred asa ceva... dat fiind faptul ca mama ta ti-a interzis si tu din cate vad stii foarte bine motivele pentru care s-a intamplat asta ar fi bine sa lasi lucrurile mai moale. Nu zic ca el nu e baiat bun, el nu are nicio vina pentru ca parintii lui nu stiu cum sa se comporte si isi ineaca amarul in alcoo, insa tu ce zici? Ai fi dispusa sa te faci de ras? Sa ii faci pe parintii tai sa sufere doar pentru ati fi tie bine? Esti sigura ca el este baiat bun?
Raspunde-ti la intrebarile astea...si o sa vezi ce e de facut
Nu vreau sa crezi ca am ceva cu tine, sau Doamne fereste cu relatia ta, insa eu zic ca am dreptate.(imi pare rau daca te-am suparat)
Fetelor niciodata nu o sa reusiti sa ne intelegeti, si nici noi pe voi. Si toate aste dintr-un motiv al dracu de simplu: nu toti gandim la fel. Avem ganduri asemanatoare, dar nu identice. Steluta tot ce pot sa iti recomand este sa faci ceea ce iti spune inima, si sa nu te lasi influentata de sfaturile altora(chiar daca sunt parintii tai). Nu in dragoste. Parintii nu iti vor raul(cum bine zicea cineva mai sus), dar uneori din prea multa dorinta de bine, uita ca si tu contezi, si ca ai de luat si tu decizii, nu sa le respecti pe ale lor toata viata.
Daca tie iti place de el,, lupta pentu fericirea ta,,! Intalneste-te cu el pe ascuns! Eu nu cred ca e el vinovat ca parintii lui sunt asa cum sunt, dar nu are ce sa fac! Si ce conteaza daca e sarac? Bine ca e muncitor si se chinuie la 16 ani sa lucreze! Succes si nu il lasa pentru ca sigur e un baiat bun chiar daca nu are bani asa cum zic parintii tau! Pentru ca banii nu sunt totul in viata asta!
Mai intai invata sa scrii corect, le arati parintilor ca stii sa scrii, si poate te lasa.
Eu cred ca ar trebui sa te interesezi sa afli mai multe lucruri despre el:cum se comporta cu fetele, ce obiceiuri are, ce prieteni are...ma intelegi. Apoi daca constati ca sentimentele tale pentru el sunt profunde si le merita incearca sa-i dovedesti mamei ca iti va fi bine si ca apreciezi grija ei.Inainte de a hotara ceva gandeste-te si informeazate bine, sigur nu vrei sa faci o greseala care te va costa prea scump.
Parerea mea este ca ar trebui sa ii spui mamei tale ca daca parintii lui sunt asa nu inseamna ca el este la fel. si din cate am inteles munceste la varsta de 16 ani ceea ce dovedeste ca este matur si responsabil. este adevart ca mama ta ti vrea tot binele din lule dar uneori parintii uita ca si ei au fost adolescenti si uita de perioada cand erau indrgostitii. ar trebui sa comunicii cu mama ta mai mult. daca tipul ala ti-a spus ca o sa va mai revedeti inseamna ca este un tip serios fiindca altii spunea" bine fata mamei" si te lasau in pace.
Si eu am o poveste asemanatoare, tot de aceea mama nu ma lasa cu prietenul meu, dar noi tot am continuat sa ne intalnim...ne'au prins de N ori... j pana la urma s'au obisnuit cu ideea, dar a cam durat ceva 2 ani! daca chiar ti la el si el la tine, continuati!
:*papa