Salutare, TPU! Am o dilemă si sunt curios dacă voi vă confruntați sau v-ati confruntat cu ea: Sunt in anul 3 la facultate si am inceput de 2 luni o relatie cu o colegă de grupă. Țin foarte mult la ea si ne înțelegem bine. Problema e că ea este din orașul in care se afla universitatea iar eu sunt dintr-un oras care se afla la 2 ore distanță. Stau in chirie pe perioada studiilor. De când am început relatia ne-am vazut aproape zilnic si ideea ca vine vacanța de vară mă face sa fiu trist știind ca n-o voi mai vedea 3 luni. Cum aș putea gestiona acest lucru? In plus am acest "fix" de a ma gândi la viitor. Ce vom face dupa ce se va termina facultatea ( adica la anul, pentru ca unde studiez eu perioada de studii la facultate este de 4 ani). Dorința mea este de a ma întoarce în orașul natal. Uneori cred ( si i-am si zis) ca i-ar fi mai bine alaturi de un baiat care sa fie din același oraș cu ea. Nu vreau sa ma imbat cu sentimente si emotii de moment, ca mai apoi sa ma trezesc cu deceptii in suflet, în cazul in care ne vom despărți in viitor. Chiar tin mult la fata asta si de aceea simt nevoia sa proiectez un potential viitor alături de ea. Nu pot fi adeptul conceptului "carpe diem", pentru ca eu chiar imi doresc ceva serios in această relație.
Va multumesc pentru atenție!

In astfel de situatii o problema atat de serioasa trebuie sa fie cat mai temeinic analizata si rezolvata printr-o discutie foarte serioasa.

Daca va iubiti veti gasi solutii

Acum oricum esti in perioada aia de inceput si n-ai cum sa stii daca relatia o sa dureze sau nu. Parerea mea este sa-ti gasesti un job pe timp de vara ca sa-ti poti plati caminul. Asa veti sta mai mult timp impreuna si vei afla daca e o relatie de viitor sau nu.

Pai...in orasul in care e facultatea de ce nu poti/vrei sa ramai dupa ce termini? Ma gandesc ca avand facultate e un oras destul de mare. Ai oportunitati de angajare.
Pe parcursul verii te poti angaja si ramane acolo. Nu inteleg de ce vrei sa te intorci la fusta mamei fiind in anul 3 de facultate. Adica, vrei ceva serios dar nu vrei sa sacrifici absolut nimic. Din punctul tau de vedere deja ai decis cum va fi viata ta si relatia cu ea va continua daca face ea concesii... dar tu totusi vrei ceva serios. Nu prea se pupa. Un barbat care vrea un viitor alaturi de o femeie se preocupa mai mult de a-si asigura financiar viitorul si de a face orice e necesar pentru a locui langa ( daca nu chiar cu) femeia iubita, nu la a se intoarce la parinti.
Ea ce spune? Ea s-ar muta in orasul tau?

Am o situație mai "delicată" in familie. Mama mea e singură și vreau sa am grija de ea. Prietena mea a zis ca, daca va merge totul bine intre noi, ar accepta sa ma urmeze oriunde, pentru ca pentru ea primează dragostea, "conteaza persoana cu care esti, nu locul in care te afli".

Adica tu iti faci viata dupa mama ta? Si daca e singura ce? Are vreun handicap? Mai mult de 50 de ani nu are. Are inca timp inclusiv sa isi gaseasca pe cineva. Adica te duci sa faci facultate ca sa te intorci sa ai grija de mama? Si mama ta vrea asta? E de acord? Eu te-as da pe usa afara!
Ea si-a trait viata. E randul tau.
Bun si daca iubita ta a zis ca ar merge cu tine, care naiba e problema? Nu inteleg...

Dacă vrei să fii cu ea trebuie să găsești o soluție.
Ori rămâi în acel oraș ori ea se mută în orașul tău natal.