Stau prost cu nervii...
Deci, povestea e cam asa : cand imi aduc aminte de Bf meu mi se face dor de el, si cum nu putem sa ne intalnim pentru ca eu nu sunt in tara, ma pauca nervii si ma cert cu toata lumea inclusiv cu el. I-am dat papucii de nu stiu cate ori cand eram nervoasa, in seara asta iar i-am dat papucii si l-am mai si sters de la prieteni de pe Fb... sigur s-a suparat si nu cred ca o sa mai vorbim din cauza asta dar nu asta e problema pentru ca ne impacam noi, problema e ca nu stiu cum sa ma calmez cand ma apuca cate o criza de nervi d'asta.
M-am saturat sa ma cert cu toata lumea cand imi e dor de el, ce sa fac sa nu ma mai enervez? sau macar ce sa fac sa ma calmez?

Iti lipseste S E X -u!

Bestioooo,unde este frumoasa din tine? caracterial si comportamental,trebuie sa incerci sa nu mai explodezi asa,cauta-ti ceva de facut, o activitate care sa iti tina mintea ocupata sa mai uiti de dor, succes.

Mmm... Eu cand am nervi ca sa mai uit de ei ma joc la Neighbours from hell (e amuzant) de multe ori functioneaza poate ai si tu un joc preferat.

Poate ar fi timpul sa treci la nivelul urmator,zic si eu,mai exact sa incepi sa iubesti,sa-l iubesti,iubirea este singurul sentiment care te face sa treci usor peste dificultati,in cazul tau peste faptul ca sunteti la distanta unul de altul. Daca se intampla sa-l iubesti,incearca sa retraiesti clipele frumoase petrecute alaturi de el(mai exact sa visezi cu ochii deschisi),in intimitate de obicei se mai intampla si alte lucruri,incearca de altfel sa descrii sentimentele in versuri,daca iubesti vei fi foarte surprinsa ce versuri vor iesi,asta desi nu ai scris niciodata versuri,astea sunt sugestiile mele, altii probabil ti-ar oferii altele la care eu nu achesez, succes!

Starile nervoase pot fi gresit interpretate de cei mai putin cunoscatori, deoarece constau in comportamente total diferite insa aparent, asemanatoare. Astfel, anxietatea, atacul de panica, depresia, insomnia si socul post-traumatic reprezinta toate stari nervoase, insa cu caracteristici, simptome si tratamente diferite. Ideal este sa stim despre fiecare cate ceva, pentru a ne cunoaste mai bine si pentru a stii cum sa procedam in cazul unei astfel de situatii.
Anxietatea
Este caracterizata printr-o stare permanenta de ingrijorare si neliniste, chiar si dupa ce cauza a fost inlaturata sau dupa ce problema a fost rezolvata. Starile de anxietate odata aparute, vor deranja pe termen lung viata cotidiana a persoanei in cauza. Pentru anxietate, specialistii nu au gasit cauze exacte, insa exista anumiti factori declansatori: predispozitia genetica, evenimentele traumatizante, experientele neplacute, socurile emotionale si lipsa de incredere in propria persoana.
Simptome: teama de moarte sau boala, frica nejustificata fata de o catastrofa, tendinta de a controla totul pentru a nu se intampla ceva neprevazut, exagerarile de orice natura, deciziile luate fara motiv si asocierile gresite intre lucruri.
Tratament: de cele mai multe ori, anxietatea se trateaza prin psihoterapie si administrarea de medicamente anxiolitice si antidepresive. De mare ajutor sunt si exercitiile de relaxare si respiratie, la fel si activitatea fizica.
Atacul de panica
Atacurile de panica apar brusc si aparent, fara niciun motiv, putand sa dureze intre 15 minute si 2 ore. Cauzele nu sunt foarte clare, insa exista cu siguranta anumite elemente cu influenta negativa si anume: predispozitia genetica, sensibilitate marita la sursele de stres, stres cronic instalat in copilarie, mediu social sau familial traumatizant, etc.
Simptome: palpitatii, greata, tremuraturi, transpiratii, senzatie de sufocare, ameteala, durere sau apasare in zona toracica, impresia ca te paste un pericol iminent, ca vei muri sau ca vei innebuni.
Tratament: medicamentele prescrise sunt cele anxiolitice si antidepresive, deoarece diminueaza amploarea simptomelor si reduc frecventa crizelor. Pentru ca tratamentul sa isi faca efectul, este necesar un program de terapie cu un psihoterapeut.
Depresia
Depresia este o stare mentala ce se caracterizeaza prin tristete, durere sufleteasca si morala, dezinteres pentru orice activitate care pana nu demult provoca bucurie si relaxare. Factorii care duc la declansarea starii depresive nu sunt deloc putini: traumatism emotional precoce ( divortul parintilor sau decesul unei persoane dragi), stresul, socul emotional, alcoolismul, ereditatea si anumite dereglari hormonale.
Simptome: tristete profunda inexplicabila, senzatia de gol interior, dezinteres fata de orice activitate, senzatia ca ceva rau o sa se intample curand, palpitatii, lipsa de concentrare, tulburari ale somnului, oboseala accentuata atat psihica cat si fizica, respingerea persoanelor apropiate si interiorizarea.
Tratament: In general, se recomanda imbinarea sedintelor de psihoterapie cu administrarea de medicamente antidepresive. Responsabil de tratamentul medicamentos este medicul psihiatru, in timp ce medicul psiholog este cel care se ocupa de psihoterapie. De mare ajutor este sprijinul familiei si prietenilor care trebuie sa motiveze si sa impulsioneze persoana depresiva.
Insomnia
Este o tulburare a sistemului nervos, caracterizata fie prin imposibilitatea de a adormi noaptea, fie prin somnul intrerupt in timpul noptii. Insomnia poate fi temporara, atunci cand dureaza doar cateva nopti, insa poate fi si permanenta sau cronica, atunci cand apare de cel putin trei ori pe saptamana, mai mult de o luna de zile.
Cauzele sunt numeroase: depresia, anxietatea, lipsa activitatii fizice in timpul zilei, stresul, schimbarile bruste de temperatura sau mediu, anumite tratamente medicamentoase, consumul excesiv de tutun, cafea sau alcool.
Simptome: dificultati in a adormi noaptea, trezirea in timpul noptii si imposibilitatea de a adormi din nou, trezirea prea devreme, senzatia de oboseala dimineata, senzatia de moleseala pe tot parcursul zilei, irascibilitatea, lipsa de energie, dificultatile de concentrare si memorare.
Tratament: este recomandat cel medicamentos, doar in cazul insomniilor cronice sau daca celelalte masuri de combatere a insomniei nu au functionat.
Aceste masuri sunt: respectarea unui program de somn, activitatea fizica regulata, exercitiile de relaxare, evitarea alimentelor pe baza de cofeina seara cat si a alimentelor greu digerabile, consumul de ceaiuri din plante cu proprietati calmante si neurosedative cum sunt musetelul, teiul sau lavanda, aerisirea in fiecare seara a camerei in care se doarme.
Stresul post-traumatic
Este un tip de stres ce apare la scurt timp dupa un soc emotional sau un eveniment traumatizant cum ar fi: agresiunea sexuala, fizica sau verbala, decesul unei persoane dragi, divortul parintilor, un dezastru natural sau un accident grav.
Simptome: cosmaruri, tulburari ale somnului, iritabilitate, agresivitate, reactii nervoase si exagerari inexplicabile, tendinta de izolare. Uneori, stresul post-traumatic atrage dupa sine si depresia, anxietatea, atacul de panica sau abuzul de substante, fie ele medicamente sau droguri.
Tratament: cele mai bune rezultate se obtin prin imbinarea a 3 elemente esentiale: sprijinul apropiatilor, sedintele de psihoterapie si tratamentul medicamentos de specialitate.

Vezi tu, la inceput si eu faceam la fel, ori ascultam Fr. Chopin sau Yiruma sau Draconian, Black Virgin si altele... dar acum nu mai au efect. Sexul nu e problema, am avut perioade mai lungi cand am stat "pe uscat" si nu aveam probleme cu nervii, ba chiar eram mai bine dispusa.

Pai atunci... ce varsta ai? poate sunt unele probleme hormonale, daca e asa... vor trece (dupa o perioada)
daca erai mai bine dispusa stand pe uscat... atunci pot paria ca nu ai avut parte de cineva care sa te satisfaca in adevaratul sens al cuvantului
daca nu e nici de la hormoni atunci probabil ca esti frustrata ca nu ai tot ce-ti doresti (adica pe el alatur)
frustrat nu este o injuratura, fiecare dintre noi are unele frustrari si atunci cand suntem frustrati de ceva, reactionam urat, ne razbunam pe cei din jur
daca asta e cazul tau... atunci leacul cred ca stii care e