Sunt intr-o stare nasoala. ma simt singura, aseara iubitul meu a decis sa se desparta de mine zicand ca imi face o favoare. Au trecut 2 ani, in care am impartit si bune si rele. l-am asteptat tot timpul pentru ca el este la 400 de km de mine, Dumnezeu probabil a decis ca noi sa nu ne putem imparti viata impreuna. Nu inteleg de ce totul se stinge, de ce cand gasesti pe cineva pe care il vrei, pentru care ai face orice nu iti poate apartine. Probabil m-am schimbat si eu, si nu mai sunt fata de care s-a indragostit dar poate daca nu erau atatea obstacole, poate daca nu renuntam de fiecare data si nu ne ambitionam sa ne facem rau nu se ajungea aici. Acum intrebarea este. ce sa fac? pentru ca simt ca niciodata nu am sa mai iubesc, ma simt o fire total opusa fata de societate. Rece, distanta. vreau sa redevin eu. dar nu stiu cum sa fac. Nu stiu cum sa trec peste, cum sa imi deschid iar sufletul. daca ati avut si voi perioade si stiti sa imi dati un sfat il primesc cu placere. Va multumesc

Timpul le va rezolva pe toata, intr-o relatie trebuie sa lasam unul de la altul iar orgolilu nu are ce cauta, care ar fi motivul despartirii voastre?

Mult mai multe. eu sunt genul foarte orgolios si cu asta am avut de pierdut, intotdeauna cand ne desparteam eu incercam sa vorbesc cu cineva ca sa ma descarc si se intampla sa fie baieti iar apoi sa nu mai pot scapa de ei si ne afecta relatia. dar astea se intamplau pentru ca pur si simplu el nu era aici sa il simt langa mine, sa ma ia in brate si sa imi spuna ca sunt o fraiera sau orice altceva, dar macar sa il simt aproape. a fost o relatie la distanta, parintii mei imi faceau capul calendar ca nu merita. sa il las, ca prioritatea mea e scoala. Ca daca ma iubea facea ceva oricat de mic pentru mine, prietenii la fel imi spuneau ca el doar isi bate joc. Am avut de suportat multe si nu doar eu sunt convinsa ca si el. ca daca aveam posibilitatea putea fii altfel. Dar nu. cate promisiuni a facut tot atatea a lasat si doare. nu mai e cale de intoarcere, nu mai vreau sa il ranesc. As vrea sa gasesc puterea sa fac in asa fel incat sa imi fie si mie bine.

Sa nu te superi pe mine dar ai nevoie de consiliere psihologica, daca vrei sa-ti fie bine si sa uiti incerca sa-ti umpli timpul liber cu fel si fel de activitati, pleaca in la neamuri in alte orase, dragostea este cea mai grea boala iar cand tu esti cea care a provocat despartirea e si mai rau. Acum trebuie sa iti arati orgoliul si cauta sa iti aduci aminte ca doar o viata avem si trebuie s-o ducem pana la capat asa ca, stiu ca e greu, lasa trecutul sa apartina trecutului si pe viitor cauta sa-ti stapanesti sentimentele sa nu devi sclava lor ci tu sa le poruncesti cand si cum sa apara si ce sa faca, succes!

Nu am de ce sa ma supar, multumesc!:*

Sa fi iubita si inteleasa

Relatiile la distanta nu merg, nu merg nici alea in care te vezi in fiecare zi acum respingi totul e normal. abia a trecut o zi stai linistita vor treci luni si posibil tot asa sa fii.o sa treaca.

Niciodata sa nu spui niciodata.

Hmm..asta nu i valabil in relatii sigur..totul e frumos in primele luni, totul e frumos dupa un an, doi si dupa BUM.am trecut si eu prin asta, va veni candva si o relatie stabila.dar toate vin cand trebuie..nu trebuie sa irosim tineretea acum. este vremea experientelor ..cat de multe posibil.carpe diem!

Fii optimista totul va fi bine...fiecare om are perechea lui pe acest pamint! ashteapta si ati vei gasi perechea...nu pune prea mult suflet intr-o relatie!

Te înțeleg, chiar mai bine decât crezi.
Și eu am fost într-o astfel de situație, doar că prietenul meu era doar la 115 de kilometri distanță.
Eu una am încercat să trec peste, iar cu ajutorul familie m-am ambiționat și m-am redeschis.
Adevărat, nu poți să te acomodezi cu ideea din prima, dar cu timpul te vei obișnui, iar el va face parte din trecut.

Imi pare rau pentru ce ti s-a intamplat, sfatul meu este sa il dai uitarii si sa-ti reiei viata pentru ca singura iti faci rau. Poate ca relatia nu s-a mai putut transforma in ceva bun si asta a fost cel mai dificil lucru de facut atat pentru tine cat si pentru el, dar cu timpul o sa fie bine si candva poate o sa-i multumesti pentru ceea ce a facut pentru tine. Prima data pune-te pe tine in fata lor si fa-ti tie bine, dupa aceea, daca vrei sa-i faci bine unei persoane(chiar sufleteste sau cum o iei tu), gandeste-te daca merita acea persoana, daca ceea ce a facut a fost bine, daca ti-a oferit ceva bun ca la randul tau sa-i faci si tu o favoare. Gandeste-te la tine prima oara si pune-i pe ceilalti pe locul 2, indiferent de cati ani ai iubit pe cineva, indiferent daca ti-e cea mai apropiata persoana sau chiar daca iti va fi sot. Te pup :*

Sfatul meu este sa il crezi pe el. Daca ti-a spus ca iti face o favoare crede-l! Nu regreta ceva ce nu a mai mers de la sine.

Asa am sa fac. multumesc si e ok. imi dau seama ca nu are rost sa sufar doar eu. Multumesc tuturor pentru raspunsuri:*

:* Capul sus si da-i inainte!