Ti-ai gasit "sufletul pereche"? Daca da. Cum? >8-

Da, si am pierdut-o.

Am intalnit-o prima oara cand eu eram cu iubita mea, aveam un an deja cu ea, si ea era cu un amic de al meu, si ne-am vazut la teatru. Momentul ala nu o sa-l uit niciodata.

Am facut cunostinta. Si am ramas asa blocat. Ma uitam la ea, se uita la mine, si o tineam de mana (pentru ca am facut cunostinta). Si nu zicea nici unul nimic. Pentru cateva secunde bune, doar ne priveam unul pe celalalt in ochii nostri si ne zambeam

In scurta vreme se despartise de baiatul acela si mi-a dat id-ul ei si i-am dat add pe mess. Apoi nu am mai stiut de ea multa vreme.

Dupa aproximativ un an de zile de la acel moment, intra pe mess, si incepem sa vorbim. Asa de bine ma intelegeam cu fiinta asta. Am vorbit ore in sir, zile intregi (eu fiind plecat din oras). Radeam si ne simteam asa de bine impreuna! Ne alintam, vorbeam de toate prostiile care ne veneau in cap. Era minunat.

Dupa 10 zile am venit acasa. Ea avea prieten pe atunci, dar surprinzator, cand eram in microbuz stia cam pe unde sunt si cat mai am pana acasa.

Cand am ajuns in oras, fix la intrarea in oras a facut o oprire dupa o benzinarie. Acolo era ea, si ma astepta! A fost cea mai frumoasa surpriza care mi-a facut-o cineva!

Cand am vazut-o. Mi s-a oprit inima in loc. Ma astepta, cu zambetul ei de copila pe fata, si si-a deschis bratele si venea spre mine. Mi-a sarit in brate, si am ridicat-o si am invartit-o Doamne, ce bine s-a simtit momentul acela! Nu mai puteam de fericire.

Pentru ca eram cu bagajele dupa mine, a trebuit sa merg acasa si am luat-o si pe ea.

Si asa, in taxiul cu care mergeam spre casa ne-am sarutat pentru prima oara. Stateam impreuna pe bancheta din spate, si ne imbratisam ca doi ursuleti. Nu ne mai puteam dezlipi unul de celalalt. Atunci i-am pus mana pe fata, am mangaiat-o, si i-am miscat barbia spre fata mea. Astfel buzele noastre s-au atins.

Nu stiu daca ma crede cineva, dar totul a fost de-a dreptul minunat! A fost exact cum vezi in filme.

Dupa ce am ajuns acasa, m-a surprins cu ceva. Ea se despartise de tipul cu care era special pentru mine, cu ceva timp inainte sa vin acasa.

Din bun simt i-am spus sa nu iesim prea des impreuna, ci sa ne ascundem pentru ca nu voiam sa se simta prost baiatul de care s-a despartit, desi erau de putin timp impreuna. Astfel cam 3 saptamani ieseam ori pe ascuns ori la mine.

Si in seara aia am cunoscut ce suflet avea fetita aceasta. Avea o problema la un ochi, si nu vedea cu el. Bine, deosebea doar luminile si umbrele, atat. Si mama asa cum este ea, a incercat sa o ajute. A intrat pe tot felul de forumuri, si a pus tot felul de intrebari pentru ea, la care sa-i raspunda medicii.

Atunci, fata cu care eram m-a luat de mana si a inceput sa planga puternic. Am intrebat-o de ce. Mi-a spus asa "Nici macar mama nu a cautat vreodata pentru problema mea si pentru sanatatea mea. Dar tu si mama ta. niste necunoscuti in viata mea. va dati asa de mult interesul sa ma ajutati.". Atunci am aflat cat de sensibila era fata aceasta M-am simtit extraordinar.

Dupa acest moment, am trait cele mai frumoase clipe si am cele mai frumoase amintiri cu o fata din toata viata mea. Am fost un an jumatate impreuna, dar s-a terminat anul trecut in ziua de craciun.

Nu o sa uit niciodata aceasta relatie. A fost si va ramane cel mai frumos lucru pe care l-am trait vreodata. Atatea lucruri in comun, atatea amintiri, atata devotament si fericire din partea amandurora. Nu am avut decat foarte putine momente in care nu ne-am inteles, care eventual si pe acelea le-am rezolvat.

A mai fost un moment cand s-a operat de apendicita. Atunci i-am cunoscut parintii. M-a sunat, eu fiind in Bucuresti, cum ca e in spital si o opereaza de apendicita ca e grav. Seara, in aceeasi zi, am vorbit cu mama ei la telefon sa-mi spuna cum se simte. Atunci mi-a spus ceva ce ea nu vroia stiu, dar mama ei totusi mi-a spus. Plangea dupa mine, ca avea nevoie de mine langa ea. Ca nu se putea odihni, nu era in stare de nimic, si isi dorea atat de mult sa stau cu ea, sa am grija de ea si pur si simplu sa fiu acolo. Cand am auzit asta, noaptea aceea am plecat deja spre ea, si imi amintesc apoi cum stateam zi si noapte langa patul ei. Nu dormeam decat in reprize si atunci ziua, cateva ore, cand ma duceam acasa sa ma schimb si sa fac dus. Cand au vazut parintii ei cat de mult am ajutat-o, cat de mult am stat cu ea, si cat de mult m-am dedicat si la cate lucruri am renuntat doar in acea saptamana, au ramas impresionati.

Dupa acel moment, eram prieteni si de familie mergeam la ei, veneau la noi, stateam la cafele, la masa, practic puteam venea si pleca oricand imi doream si nu deranjam cu nimic.

Si acum imi amintesc cum mergeam la biserica cu ea, si lumea credea ca suntem casatoriti, si ne considerau o familie. A fost minunat.

Sincer, va doresc tuturor sa simtiti ceea ce am simtit eu! E ceva de nedescris. Nici daca as umple o mie de pagini nu as avea loc sa descriu tot ceea ce am simtit si prin ce am trecut impreuna! Asta a fost dragostea adevarata.

O zi placuta!