| MeisterSchnitzel a întrebat:

Am citit ieri pe r/Ancient Greek că greaca atică nu ar numai una dintre multele limbi ale acestui biet pămânțel, ci limba par exellence, cea mai potrivită pentru orice fel de investigație filosofică, permițând vorbitorilor săi să gândească în moduri inaccesibile unuia care nu știe greaca veche (vezi ipotza Sapir-Wholf).
Voi ce părere aveți?

3 răspunsuri:
| mODIN a răspuns:

Imi suna a elitism nefondat. In general cei ce au o pasiune pentru limbile moarte tind sa se creada buricul pamantului si sa caute moduri de a justifica utilitatea limbii respective.

Limbile germanice si araba (al-Fusha), discutabil, permit si mai multa exactitate in vorbire decat greaca veche, pe langa faptul ca inca au milioane de vorbitori.

Iar ipoteza Sapir-Wholf e la nivel cu pamantul plat din punct de vedere al acceptarii in prezent. Prima lectie pe care o faci la facultate la Lingvistica este cea in care inveti de ce nu are sens acea teorie.

| MeisterSchnitzel explică (pentru mODIN):

Poate că Sapir-Whorf în sine a fost dezmințită, însă există studii ce ne arată că limba, chiar dacă nu restrânge efectiv modul în care vorbitorii săi gândesc, le poate influența anumite percepții. Poate fi ceva la fel de simplu precum genul gramatical, care ne face să asociem cuvintele la feminin cu femininul în sine și să le atribuim anumite caracteristici, idem la masculin.
Alt exemplu: în română zicem că ceva "are sens", pe când englezii zic că un lucru își face el sensul lui; trecem de la percepția despre sens ca fiind o calitate inerentă la cea cum că obiectul în sine și-l creează ca pe ceva exterior lui.
Iar greaca permite într-adevăr anumite nuanțe mai fine, pe care alte limbi nu le au, precum și o mai mare libertate de conversiune (κaλός devine ὁ κaλός sau chiar τὸ κaλός, fiecare cu nuanțele sale).

| MeisterSchnitzel explică (pentru mODIN):

P.S. Ai ratat ocazia de a zice că e "elitism elenist". De neiertat așa ceva. laughing