Am trecut de clasa a 10-a acum, iar întrebarea care încă mă frustrează este legată de ceea ce aş vrea să fac mai departe.
Sunt introvertit, cu înclinaţii către desen, psihologie, matematică şi chiar către sport. Desigur eu am luat în considerare facultatea de psihologie, dar şi cea de arhitectură - unde, pe lângă cea de medicină, se vehiculează întotdeauna cuvântul "muncă".
Să nu înţelegeţi greşit, eu pot fi chiar obsesiv când vine vorba despre munca mea, nu este munca o problemă.
Problema vine atunci când mă întreb dacă "o să mă adaptez mai bine aici? Sau poate în cealaltă parte?". Psihologia are subiecte pe care le găsesc extrem de interesante, însă în România nu sunt sigur cât de bine este văzut un psiholog, sau chiar şi mai departe - un sociolog, psihiatrist... Iar referitor la arhitectură, eu nu ştiu dacă am o motivaţie îndeajuns de puternică, ce m-ar ţine şi peste ani - zic asta încât cel mai important lucru pentru mine este să nu regret decizia mea de acum.
Poate cineva care cunoaşte mai bine acest domeniu ar putea să îmi sară în ajutor?

Este, într-adevăr, vorba şi despre voinţă, perseverenţă, consistenţă, etc. Însă mai e ceva de zis. Cazurile sunt diferite pentru fiecare, şi chiar şi aşa, niște linii, să le numesc esenţiale, se întâlnesc la fiecare. În viaţă trebuie să te ghidezi după anumite repere. La liceu trebuie să întâmpini şi să rezişti în faţa a cât mai multor vicii. La facultate însă am nevoie să fiu pregătit şi să port cât mai multe conversaţii pe subiectul acesta. Spre exemplu, cazul tău care este? Unde vrei să urmezi facultatea? Ce ai vrea să faci mai departe?

Tinta mea este Bucuresti. La Brasov, din cate am inteles de la profesoara mea de psihologie care are niste colege acolo, nu se face nimic, adica nu se duc la cursuri, etc. Ma gandesc psiholog, sau ceva psiho-pedagogie.

Dacă e să ţin cont de calitatea cursurilor la facultatea din Bucureşti (şi la nivelul general al calităţii învățământului din Bucureşti - adică interes, tehnică, disponibilităţi, experienţe şamd.) aş ţine să spun că nu este cea mai rea alegere. Desigur că, oriunde ai alege să mergi, ceea ce contează cel mai mult sunt abilităţile personale (voinţa, perseverenţa... - toate de mai sus), şi că pe orice rută ai merge, trebuie să te adaptezi... Din câte am putut afla, şi este şi firesc (de altfel), nivelul facultăţii din Bucureşti este depăşit de cel al facultăţii din Oradea (aş vrea să spun şi de cel al facultăţii din Cluj, dar totul este discutabil), însă odată cu asta la Bucureşti poate fi considerată mai "maleabilă" viaţa de student, decât la Oradea. http://razvancoloja.com/la-ce-sa-te-astepti-ca-student-la-psihologie/ - omul este scriitor, profesor, fost student la Oradea şi lucrările lui sunt foarte bune, ţi-aş recomanda să citeşti măcar articolul de mai sus.
În orice caz, cum ai şi spus, nu trebuie să te laşi influenţat/ă de astfel de ceea ce spun oamenii.