Textul literar "Florin scrie un roman" îl are ca autor pe Mircea
Cartarescu, un valoros scriitor contemporan. Remarcând structura
acestui text, bazata pe insertie, secventele înlantuindu-se logic, în
succesiunea lor putem comsidera fara teama de a gresi, ca este o opera
de valoare, pe buna dreptate inclusa în manualul nostru.
Opera literara "Florin scrie un roman" se constituie din trei secvente
narative, avându-se în vedere ceea ce se povesteste si relatia dintre
autor, narator si personaj.
Prima secventa narativa ne transpune într-o lume legendara, de epoca,
Amintindu-ne de lumea povestilor sadoveniene, luând în considerare
timpul îndepartat din vremea lui Sturza Voda, când se petrec
întâmplarile si atmosfera de epoca realizata printr-o abundenta de
arhaisme si regionalisme.
Naratorul relateaza întâmplari palpitante din viata plina de ispravi
vitejesti a haiducului Florea. Personajele si întâmplarile fiind
fabuloase, fragmentul poate fi intitulat si "Ispravile lui Florea
haiducul" sau "Fragment de roman haiducesc".
~secventa 1~
Înlantuirea întâmplarilor se face prin sintagma: "Dupa ce scapa din
aceasta primejdie…". Locul unde poposeste Florea haiducul este hanul
Anitei, han care aminteste de hanul Hangitei cea vioaie, sprâncenata si
vicleana. Anita crâsmarita, voioasa si zglobie împarte zâmbete si cofe
cu vin trecatorilor. Atmosfera de la han este vesela si plina de
viata, "sa tot traiesti", cum spunea Florea haiducul: "paralele curg,
glumele si cântecele se tin lant".
Haiducul se tânguie Anitei ca are o viata de fugar, cu potera trimmisa
de Voda pe urmele lui, ducându-si viata însemnând la raboj pe boierii
care îi obidesc pe tarani si pe care îi judeca asa cum stie el.
Intriga acestor pagini de roman haiducesc o constituie raul pe care
capitanul Gealatu i-l pune lui Florea haiducul, al carui chip hâd,
haiducul îl viseaza si noaptea.
Întâmplarile care au o nota de dramatism dar si de fictiune se
declanseaza în acest moment, naratorul relatând la persoana a-III-a,
protagonistul fiind haiducul, Anita, care îl iubea pe Florea, fara ca
acesta sa-i Impartaseasca draggostea.Aceasta îl asculta simulându-i
întelegere apoi îl tradeaza, punându-i somnoroasa în vin, apoi urca
într-o odaie de taina unde capitanul Gealatu "crunt la înfatisare si
cu o rana urâta la fata", asteapta cu nerabdare razbunarea.
Ajus în fata lui Florea, scrâsneste din masele, îl I-a de plete si îi
spune sa-si faca rugaciunea din urma. Haiducul, precum personajele
romantice înzestrate cu forte nesabuite, îl fulgera cu privirea s
suiera cum stie numai el. Scena urmatoare este palpitanta, dramatica
si fabuloasa, cu calul alb, coborât parca din basme, cu coama în vânt,
care navaleste în odaie, necheza îngrozitor si zdrrobeste capul lui
Gealatu cu copitele.
Haiducul rupe frânghiile, facându-i pe poterasi sa cada ca spicele,
iar Anita ramâne plângând la marginea drumului.
Povestirea se încheie cu imaginea impunare a haiducului care "încaleca
si se avanta spre alte ispravi vitejesti".
~secventa a-2-a~
Tocmai când cititorul traieste intens întâmplarile, imaginându-si ca
povestea continua cu alte ispravi vitejesti ale haiducului, naratorul
trece la alta secventa narativa folosind insertia, iar înlantuirea
secventelor se face prin sintagma: "fara sa banuiasca nici o clipa
adevarul, ca nu traieste în realitate ci într-un caiet patat cu
margarina si dulceata".
Descoperim astfel ca întâmplarile din prima secventa sunt fictive, ele
constituind pagini de veritabila literatura.
Plasate într-in timp modern, secolul al-XX-lea, seculul informaticii
si a exploziei de informatie, Intâmplarile curg în aceeasi succesiune,
dar atmosfera este realizata cu un limbaj artistic adecvat: argon si
neologisme.
Florin, narator si personaj, apare în doua ipostaze: scriitor al
romanului haiducesc, scris în caietul patat cu margarina si dulceata,
fiind în stare sa-si imagineze aventur palpitante ca un scriitor
adevarat.În camera lui exclama "marfa!", când reciteste pasajul cu
navalirea calului. Este nerabdator sa se întâlneasca cu gasca lui la
magazinul din colt unde ies cu rolele si palavragesc.
Idiotii lui de prieteni au încercat si ei sa faca un S.F. dar n-au
reusit decât sa-i vopseasca pe extraterestri în toate culorile, sa le
faca coarne si antene.
A-II-a ipostaza a personajului este ceea de copil al epocii moderne.
Se aseaza la computer si se joaca cel mai "tare" joc, "Duke".
Îl fascineaza acest joc, asa cum îl fascineaza jocul cu cuvinte si
idei din romanul sau haiducesc. Asa cum imaginea sa creatoare poate
sa-l faca pe Florea haiducul sa savârseasca incredibile ispravi
vitejesti, tot asa reuseste pe computer monstrii pe care îi omoara cu
nemiluita si care trebuie sa faca tot cs le comanda el.
Când se plictiseste de computer, iese cu caietul în buzunar si vede pe
trotuar "pe Ana cu caprele ei". Pentru ca nu-l baga în seama, abia acum
regreta ca în romanul sau n-a pedepsit-o mai rau.
Alunecape role, îsi i-a o înghetata… "fara sa banuiasca, ca la
rândul lui, el nu traieste în realitate, ca si el este unpersonaj
ireal".
~secventa a-III-a~
În a-III-a secventa narativa se relateaza atât la persoana a-III-a,
cât si la persoana I, naratorul devenind si personaj.
Intâmplarile sunt plsate tot în epoca moderna când Dl. Forescu, la el
acasa scrie povestea pe computer, pe care o va duce la editura pentru
a fi introdu-sa în manualul nostru.
Sfârsitul naratiuni este foarte interesant, din telegrama pe care o
aduce postarita, descoperind numele celui care este narator, dar si
personaj în calitate de scriior al povestirii.
Lumea creata de autor, fiind o lume fictiva, o lume care da frâu liber
imaginatiei, avem posibilitatea, In finalul acestui text literar sa ne
imaginam alte întâmplari ireale, palpitante fascinante, care pot
continua la fel: "fara ca Dl. Florescu sa banuiasca ca nici el nu
traieste în realitate, si ca autorul acestei opere literare este
Mircea Cartarescu. Este foarte mult dar poti sa scoti ideiile principale sper sa te ajut! Funda?
Forte bine gandit chiar aveam nevoie de opera epica la acest tex pentru ziua de maine Multumesc poate iau o nota buna
Selver_Selver_1998 întreabă: