vreau sa invat sa vorbesc mai corect si frumos limba romana.Va rog sfaturi sau cum pot sa invat mai bine limba romana.

Mda.Ai mare nevoie.Se scrie română.Nu romina.
Sursa:http://www.dprp.gov.ro/elearning/

Citind multe carti, de preferinta ale unor clasici celebri. Dar nu urmari numai actiunea, citeste incet, oprindu-te asupra dialogurilor interesante.

Du-te la scoala si citeste tot ce prinzi in limba romana, carti, reviste...

Sfanta Gramatica!

Mda...Sfânta Gramatica

Eu stiu foarte bine cum se scrie. Multumesc

Se vede.Scrii romina in loc de română. Ti se pare corect?

Eu nu am zis ca romina e corect eu am zis ca stiu cum se scrie adica stiu ca corect se scrie română.Eu mam gresit cand am scris romina dar asta nu inseamna ca nu stiu

Cum adica „te-ai gresit"? Nu-mi mai raspunde.Cu fiecare comentariu al tau dovedesti exact inversul.

Romina nu vrea sa o mai chinui, las-o pe Romina in pace, te rugam

Multumesc mult

Citește pe următorii scriitori români:
I.L.Caragiale, Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Topîrceanu, Eugen Barbu, Ioan Dan, Rodica Ojog - Brașoveanu, Gheorghe Brăescu, Victor Ion Popa, Mihail Sebastian, Ion Minulescu, George Coșbuc, Mihail Sadoveanu, Constantin Chiriță, Cornel Udrea, Neagu Rădulescu, Ion Pribeagul, Victor Vlad Delamarina,
Vasile Alecsandri, Alexandru Vlahuță, Tudor Arghezi.
Aceștia...pentru început.

Citirea trebuie făcută cu caietul lîngă tine, cu pixul alături, cu DEX-ul alături.
Și, multă atenție la expresii, la construcțiile metaforice, la arhaisme!

Cînd mă refer la Rodica Ojog - Brașoveanu, acest bijutier de limbă românească, acest mare maestru de culegeri și de expresii din lumea interlopă, de cuvinte și expresii argotice, de construcții metaforice, vin să aduc, în sprijinul afirmațiilor mele, cîteva din veritabilele perle ale scriiturii sale.
Deci...
„... urât fiindu-i trup de muiere cu brațe de paing și oase ițite cu dinadinsul".
„ ...subțirică în boi" ( boi = aspect, fizionomie, înfățișare a trupului și chipului).
„gămani " = mâncăcioși
„ boscari" = pehlivani, artiști ambulanți.
„ berneveci " = pantaloni
„ Vlădică " = Mitropolit
„ Pitit după o tufă de leandri roz - albi, floarea dragă a Brâncoveanului".
...„nici mucalitlâcurile boscarilor de prin iarmaroace nu mă desfată mai vârtos decât incurile tale"
„incuri" = manifestări de intenții de glume, de joacă, de râsete și desfătare.
„ în trapezele mânăstirilor papistășești" = în sălile de mese ale mânăstirilor catolice.
„ ...mai bine un singur ceas șoim pe creste avântate, răpus de stihiile cerului ori ale iadului, decât viețuind un veac cu barba târâtâ în colbul ulițelor".
„ Radu Andronic, tot bidiviu nărăvaș.
Bărbat chipeș, cu oaste de muieri răpuse, # voinicel# al unor isprăvi de inimă, ce-ți purtau gândurile spre nerușinările Decameronului, avea ibovnice în toate mahalalele Bucureștilor, ba și răzlețite prin târgurile Țării Românești".
„Cu siguranță, Doamna nu auzise vorba creștinilor moldoveni: Mai degrabă păzești o turmă de iepuri decât o fată mare".
„ Urâtă mi-e sluga netrebnică ce te stârnește dintâi, apoi face noduri la limbă".
„ Doamna se mâniase atunci Bistriță".
Acest „Bistriță" intrat în vorbirea românească, cu sensul de năvalnică, învolburată, amarnică, precum neasemuitul râu al Moldovei, la toance, pe unde cu mare dificultate se îndrumau plutele muntenilor spre cursurile mai domoale ale Siretului.
„Mumă-sa îl părăsise prunc, mușcând de tânără țărâna" ( cu sensul că murise de tânără).
„ De-acum mă urnesc, căci mai am multe de împlinit și robotit până s-o spânzura ziua de steaua ciobanului". ( ce minune de vorbă : „până s-o spânzura ziua". Cum să nu-ți placă? Cum să nu-ți fie drag să citești asemenea minunății e limbă românească?).
„ Muierea, chibzuia dumnealui, când ostenește a sta cu mâinile în poale, începe a cerceta peste zăplaz".
„„Înserarea bătea cu degete de levănțică la ferești" ( superbă metaforă! - cu degete de levănțică).
„ Orice însoțire fără drag îi blestem, dar nuntă silnică și haină, când inima ți-ai fost dăruit-o altcuiva ( n.corolav- chiar așa a construit autoarea!), îi iad, îi mormânt".
„Nu ți-e necaz când te izbește un armăsar, ci când te trântește un măgar".
„... unde Alexandru își cerceta mândra, o țigancă cu toate ispitele lui Sarsailă jucându-i în ochi și sub catrință".
(Rodica Ojog - Brașoveanu - „Vulturul dincolo de Cornul Lunii".