Buna ziua, cu o întrebare vă deranjez dacă se poate.Ce liceu ar trebui sa urmeze fiul meu ca apoi sa ajungă la universitatea petrol-gaze Ploiesti?

Mulțumesc!

Cel mai bine, ar fi să îl lăsați pe fiul dvs sa decidă la ce liceu vrea el, pentru că după îi va părea rău toată viața și vă va urâ, pentru că I ați ales liceul. Doar ca să meargă la universitatea aceea.

Mie mi se pare o idioțenie să îi alegeți liceul fiului dvs, cum fac si alți "parinti".

Dacă faceți asta, în viitor vă va părea rău, pentru că nu e un lucru absolut deloc bun sa îl duci pe propriul copil, la ce liceu doresc părinții. Și să facă o meserie aleasă de părinți. Știu, că părinții ne vor binele, însă în alegerea liceului, e alegerea copilului, și nu a părinților. La fel și cu universitatea, facultatea etc.

Da de ce sa-i alegi vere tu liceu a? Intreaba-l pe copil ce vrea si daca el alege sa faca ceva care n-are legatura cu scoala sustine-l de exemplu:cantaret actor bucatar.Nu le mai bagati dracu meseriile pe gat ca de aia tara e o mocirla ca toata lumea uraste ce face doar pentru ca s-a luat dupa ma-sa

Niciodată nu am mers pe ideea aceasta că, copiii mei să facă ceea ce vreau eu.Ei sunt singurii care decid pentru viitorul lor iar eu nu am dreptul sa le coordonez viața.Am doar obligația părintească de ai sprijini moral și financiar în toate deciziile lor.

Ești sigur că ceea ce vrea sa urmeze copilul meu ii este insuflat de către mine? ei bine am să îți spun că din punctul meu de vedere preferam să aleagă o meserie de militar, șofer profesionist sau altele nicidecum sondor petrol-gaze, dar în fine, vorbiți unii de, mai bine ați tăcea.

Da, doar copii pot decide ce vor face cu viitorul lor. Părinții, doar ne dau sfaturi, și cu multe alte lucruri. Asta e un lucru foarte bun, și mă bucur să aud că nu îi trimiteți unde vreți dvs. Cunosc multe persoane, colegi care au fost obligați să meargă la liceele la care au vrut ei ( părinții lor ), Iar acum ei nu sunt fericiți deloc acolo.

Eu știu ce înseamnă să fii un copil fără speranțe, tocmai de aceea le.am spus copiilor mei de multe ori că nimeni, nici macar noi ca parinti nu avem dreptul să stăm în calea fericirii lor și să le rupem aripile.Le.am mai spus că, ceea ce vor și le place să facă, să facă din plăcere nu din obligație.