Toti avem nazuinte, desi e clar ca asta e o forma acuta de masochism.
De ce?
Pentru ca, avand nazuinte, ai si dezamagiri atunci cand nazuintele nu sunt atinse.
Si, desi de cele mai multe ori, nazuintele ni se transforma dur si irevocabil in dezamagiri, continuam sa visam, sa dorim.
Din punctul asta de vedere (si nu numai), ciudate animale mai suntem si noi, oamenii.
Numai daca este vorba de o persoana retardata. In rest, nu cred ca e posibil sa nu ai nazuinte, toata lumea spera/viseaza la ceva.
Daca nu ai nevoi, nu esti uman, si daca nu esti uman ori esti mort ori nu existi...
Nevoile ne diferentiaza ca indivizi in societate, dau nastere diversitatii si nu in ultimul rand aspiratiilor
Exista suferinte fizice si suferinte psihice (depresii, tulburari diverse). depinde la ce fel de suferinta de referi.
a nu avea nazuinte, dorinte, aspiratii inseamna a nu fi om.
Eu nu am suferit niciodata cand mi-am dorit ceva. Am muncit pentru lucrul ala si gata, daca a depins de mine.
Daca n-a depins de mine n-avea rost sa sufar.
Nu inteleg legatura dintre nazuinta si suferinta! Decat daca iti doresti ceva ce nu esti capabil sub nicio forma sa obtii si atunci inseamna ca esti dobitoc si nu-ti recunosti limitele.