Complementul este partea secundara de propozitie care determina un verb, un adjectiv, un adverb sau o interjectie. Complementele se clasifica in : complemente necircumstantiale directe si indirecte si complemente circumstantiale de loc, de timp, de mod, de scop, de cauza, consecutiv, conditional, instrumental.
I) Complementul direct - arata obiectul asupra caruia se exercita direct actiunea
exprimata de verb. 29715kby91fen4y
Intrebari : pe cine?, ce?, ultima dintre ele intalnindu-se si in cazul subiectului. Diferenta se face astfel: daca propozitia are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci partea de vorbire care raspunde la intrebarea "ce?" este complement direct.
Complementul direct se exprima prin:
substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate sau nu de prepozitia pe.
CD CD be715k9291feen
ex.: Am vazut-o pe eleva mea in parc.
vb. pr. prep.+subst.Ac
CD CD pe cine?
Pe cei doi ii cunosc bine.
prep. nr.card. pr. vb.
b) verb la modurile infinitiv, supin sau gerunziu.
PV ce? CD
ex.: Aud cantand.
vb. vb. gerunziu
Obs.: daca un verb accepta CD atunci el este un verb tranzitiv.
II) Complementul indirect - arata obiectul asupra caruia se rasfrange indirect actiunea exprimata de verb. 29715kby91fen4y Se clasifica in :
complement indirect in dativ;
complement indirect cu prepozitie.
Complementul indirect in dativ (cui?) se exprima prin substantive, pronume sau numerale in cazul dativ.
ex. : Dau copiilor cate o bomboana.
vb. subst.
CI
Acestuia i s-a facut foame.
pr. dem.D vb.
Complementul indirect cu prepozitie (pe ce?, cu cine?, cu ce?, de cine?, de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?) se exprima prin :
substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu prepozitie;
ex. : Vorbeste despre tine frumos.
vb. prep.+pr.pers.Ac.
verb la un mod nepersonal;
ex. : S-a plictisit de asteptat.
vb. vb.la supin
adjectiv precedat de prepozitie;
ex. : Din gri s-a facut alb.
adj.Ac.
Exista un tip special de complement indirect in genitiv exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepozitii.
ex.: Au complotat contra acestuia.
vb. pron. dem.G.
III) Complementele circumstantiale – arata o circumstanta (imprejurare) in care se petrece actiunea. Pot fi:
a). complement circumstantial de loc; intrebari: unde?, de unde?, pana unde? Se exprima prin:
substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de prepozitie; ex.: Mergem la scoala. prep.+subst.Ac CCL
substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de prepozitiile: deasupra, de-a lungul, dedesubtul, de jur imprejurul, in stanga; CCL
ex.: Deasupra acestuia locuiesc eu.
prep.+pr.dem.G.
substantive in cazul dativ (D locativ);
CCL
ex.: Stai locului!
pronume personal sau reflexiv in cazul dativ (posesiv);
CCL
ex.: Inaitea-mi se intindea o padure.
prep.+pr.D. posesiv
adverbe si locutiuni adverbiale de loc;
CCL
ex.: Aici nu mai avem ce face.
adv.de loc
b). complement circumstantial de timp; intrebari : cand?, de cand?, pana cand?, de cat timp? Se exprima prin :
substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu sau fara prepozitie;
CCT
ex.: Doua zile a lipsit.
subst.Ac.
CCT
Dupa el a venit si mama.
prep.+pron.Ac.
substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de prepozitie; CCT
ex.: Nu mai bea apa inaintea mesei.
prep.+subst.G.
adjective cu prepozitie;
CCT
ex.: De mic era neastamparat.
adj.Ac.
adverbe si locutiuni adverbiale de timp;
CCT
ex.: Ieri a inceput sa ploua.
adv.de timp
verbe la un mod nepersonal;
CCT
ex.: Inainte de a scrie invata!
prep.+vb.la infinitiv
c). complement circumstantial de mod; intrebari: cum?, in ce mod? Se exprima prin :
substantive pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de prepozitie; CCM
ex.: Lucreaza cu grija.
prep.+subst.Ac.
substantive pronume sau numerale in cazul dativ precedate de prepozitie; CCM
ex.: Se poarta asemenea celor doi.
prep.+nr.D.
adverbe si locutiuni adverbiale de mod;
CCM
ex.: A invatat bine astazi.
adv.de mod
interjectie;
CCM
ex.: Merge lipa-lipa.
interj.
verb la un mod nepersonal;
CCM
ex.: Vine alergand.
vb.G.
d). complement circumstantial de cauza; intrebari:din ce cauza?, din ce pricina?
Se exprima prin:
1) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de pre-
pozitie CCC
ex.: A luat-o la goana de frica.
prep.+subst.Ac.
substantive, pronume sau numeral in cazul genitiv precedate de locu-
tiunile prepozitionale "din cauza" sau "din pricina".
ccc
ex.: Din cauza alor sai a intarziat la scoala.
loc.prep.+pron.pos. G
adjectiv in cazul acuzativ
CCC
ex.: De lenesa ce este nici nu-si spala vasele.
adj. Ac.
verb la un mod nepersonal
CCC
ex.: Alergand dupa tramvai a cazut.
vb. ger.
locutiunile adverbiale de cauza: "pentru aceasta", "de aceea", "de-aia".
CCC
ex.: De aceea a lipsit de la scoala pentru ca este bolnav.
loc. adv.
e). complement circumstantial de scop; intrebari:cu ce scop? Se exprima prin:
substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ precedate de
prepozitie. CCS
ex.: A cules flori toata ziua pentru cei doi.
prep.+nr.Ac
substantive, pronume sau numerale in cazul genitiv precedate de locu-
tiunile prepozitionale "cu scopul", "in scopul".
CCS
ex.: In scopul obtinerii unor rezultate foarte bune munceste din greu.
loc.prep.+subst.G
verb la un mod nepersonal.
CCS
ex.: A plecat la piata pentru a-si cumpara fructe.
vb.inf.
locutiunile adverbale de scop:"de aceea", "pentru aceea", "de-asta",
anndra56 întreabă: