Deci este foarte usor pentru ca mai intai te uiti daca cuvantul de ti-l da are sufix si prefix (imbatranit----im=prefix, it=sufix) si conversiunea este schimbarea valorii gramaticale un cuvant este mai intai o parte de vorbire iar apoi este transformat in alta parte de vorbire (albastru=adjectiv, albastrul=substantiv ---------albastrul cerului este frumos)
Cuvantul "primejdioase" este format prin derivare de la cuvantul de baza primejdie + sufixul "oase". Atunci cand de exemplu verbul devine adjectiv aceasta este conversiunea, iar derivarea este atunci cand se formeaza cuvinte noi cu ajutorul prefixelor ( in fata ) si a sufixelor ( in spate )
Derivarea este acel mijloc de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi cu ajutorul afixelor(sufixelor si prefixelor). Asta e un fel de definitie.Acum sa iti explic. daca ai un cuvant, de exemplu floare iar la inceputul radicalului care uneori este dif de cuvantul de baza adaugi un grup de sunete de exemplu in va rezulta cuvantul a inflori ( Aceasta e derivare cu prefix) iar daca la sfarsitul radicalului adaugi un grup de sunete de exemplu cica va rezulta cuvantul floricica. Iar conversiunea este cu totul alt ceva, este acel mijloc de imbogatire prin care se formeaza cuvinte noi mutand un cuvant dintr-o clasa gramaticala in alta. De exemplu daca ai verbul a inflori, participiul este inflorit : Copacul a inflorit. Dar acest verb la participiu il poti transforma in adjectiv : Copacul inflorit se evidentia prin culoarea sa. Sper ca ai inteles si ca raspunsul meu ti-a fost de folos.
Pai conversiunea este atunci cand un cuvant devine alta parte de vorbire decat ca initiala. Uite,am sa ti dau un exempli : Am mancat o para si doua mere.-aici "o" este numeral.
Am vazut-o in oras.-aici "o" a devenit pronume personal cu forma neaccentuata.
Intelegi? Uite,iti mai dau un exemplu :.-Este un baiat frumos."frumos" este aici adj.
Frumosul a plecat in oras.-aici devine substantiv pentru ca este articulat.
Iar in ceea ce priveste derivarea: se formeaza cu ajutorul unor prefixe"in","re","ne" : padure-inpadurit,frunza-infrunzit, sau cu ajutorul sufixelor : padure-padurar, piatra-pietrificare.Si da,primejdioase este un derivat deoarece s a format cu ajutorul sufixului"oase" de la cuvantul de baza, subst "primejdie"
Ei bine, am incercat sa te ajut cat am putut:*
Derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor, plecand de la un cuvant de baza si adaugand prefixe sau sufixe.;
Ex; cuvant de baza-copil.Cuvinte derivate;
copilas(suf diminutival as)
copiloi(suf oi)
copilaresc(suf adverbial esc)
necopilaresc(prefix neg. ne)
copilarie
a copilari
copilandru
Deci mai sus am format familia lexicala a cuvantului ''copil'' adaugand prefixe si sufixe.
Conversiunea=Schimbarea val. gramaticale, inseamna schimabrea partii de vorbire
* Un adjectiv poate devenii substantiv;
Baiatul frumos este admirat de toate fetele.
Frumosul este invidiat.
* Interjectie devin substantive;
Offf! Ce frig e.
Am un of la inima.
*Verbele la participiu si la gerunziu devin adjective;
verbele la participiu : Pomii←infloriti au miros placut.-verbele la gerunziu acordat : Oamenii←suferinzi aumainile←tremurande
* Devin prepozitii adverbe prin articulare : Priveste←inapoi.⇔Priveste←inapoia mamei.
*Devin adverbe :-adjectivul : Raul←lin curge←lin.-verbul la participiu : Fetita vorbeste←balbait.Omul vine←grabit.-substantive care denumesc :
→anotimpurile : Toamna pleaca cococrii.
→partile zilei : Dimineata plec la scoala.
→zilele saptamanii : Luni incepe scoala
Funda?
Primejdioase; adjectiv format prin derivare de la cuv'''primejdie''+suf''os''. Este la plural feminin, sufixul nu este oase, deoarece noi explicam cuvantul la masculin sg.
Dar "pietrificare" de ce este conversiune? La prima vedere ar proveni din "a pietrifica" ...nu inteleg, imi poti explica te rog de ce? Adica stiu ca are sufixul "re", dar totusi
Pai este format prin derivare deoarece,da, cum ai spus tu vine de la "a pietrifica", dar "a pietrifica" vine de la "piatra".
Cu ajutorul derivarii se formeaza si verbe."a"-ul dinaintea verbului se pune de obicei in paranteza.
Te asigur ca din derivare se formeaza si verbe
Pai conversiunea este atunci cand un cuvant devine alta parte de vorbire decat ca initiala. Uite, am sa ti dau un exempli : Am mancat o para si doua mere.-aici "o" este numeral.
Am vazut-o in oras.-aici "o" a devenit pronume personal cu forma neaccentuata.
Intelegi? Uite, iti mai dau un exemplu :.-Este un baiat frumos."frumos" este aici adj.
Frumosul a plecat in oras.-aici devine substantiv pentru ca este articulat.
Iar in ceea ce priveste derivarea: se formeaza cu ajutorul unor prefixe"in","re","ne" : padure-inpadurit, frunza-infrunzit, sau cu ajutorul sufixelor : padure-padurar, piatra-pietrificare.Si da, primejdioase este un derivat deoarece s a format cu ajutorul sufixului"oase" de la cuvantul de baza, subst "primejdie"
Ei bine, am incercat sa te ajut cat am putut :* funda?
Conversiunea este schimbarea clasei gramaticale.
Ex: verbul a se inrosii:1) el s-a inrosit in obraji.
2) baiatul inrosit a atras atentia oamenilor
Derivarea
Derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor cu ajutorul prefixelor şi al sufixelor. Constă în adăugarea (uneori suprimarea sau substituţia) prefixelor sau a sufixelor la cuvântul de bază. Derivarea cunoaşte următoarele tipuri:
a) derivarea cu sufixe sau sufixarea (formarea de cuvinte noi prin adăugarea sufixelor la cuvintele-bază);
b) derivarea cu prefixe sau prefixarea (formarea de cuvinte noi prin adăugarea prefixelor la cuvintele-bază);
c) derivarea cu prefixe şi sufixe, aşa-numita derivare parasintetică;
d) derivarea regresivă (formarea de cuvinte noi prin suprimarea afixelor).
Derivarea cu sufixe
Derivarea cu sufixe (sau sufixarea) este un procedeu de formare a cuvintelor care constă în ataşarea la cuvântul-bază a unui sufix lexical. De exemplu, cuvântul derivat iepureşte este alcătuit din tema iepur-, la care se adaugă sufixul -eşte. Cuvântul-bază pentru acest derivat este iepure.
Sufixarea este cel mai productiv procedeu de formare a cuvintelor în română. Cu ajutorul sufixelor se pot forma: substantive derivate (cânt-ăreţ, căruţ-aş, pietr-ar, învăţ-ător, călăr-eţ, păsăr-ică, arip-ioară, pietr-oi), adjective derivate (buget-ar, vărg-at, strămoş-esc, argint-iu, copilăr-os, triumf-ător), verbe derivate (atenţi-ona, sfăt-ui), adverbe derivate (copilăr-eşte, chior-âş).
Derivarea cu prefixe
Derivarea cu prefixe (sau prefixarea) este un procedeu de formare a cuvintelor care constă în ataşarea la cuvântul-bază a unui prefix. De exemplu, cuvântul derivat răscumpăra este alcătuit din tema -cumpăr, la care se adaugă prefixul răs-. Cuvântul-bază pentru acest derivat este verbul a cumpăra. Derivarea cu prefixe este un procedeu mai puţin productiv în română. Cu ajutorul prefixelor se pot forma:
– substantive derivate (confrate, desfrâu, neatenţie, preziuă, răscruce, străbunic);
– adjective derivate (neatent, prelatin, răzbucuros, străvechi);
– verbe derivate (consfătui, dezrobi, înălbi, preface, răsfoi, reciti, străluci).
Prefixele se scriu, de regulă, neseparate de cuvintele de bază. Fac excepţie: a) derivatele cu prefixul -ex (fost): ex-ministru, ex-director; b) derivatele cu prefixul -re, -ne: de la cuvintele de bază cu iniţială elidată (căzută): ne-mpăcat, ne-ntors, re-nnoire, (în tempo rapid), dar neîntors, reînnoire (în tempo mai lent).
Formaţiile parasintetice
Derivarea parasintetică este un procedeu de formare a cuvintelor care constă în ataşarea simultană la acelaşi cuvânt-bază a unui prefix şi a unui sufix: îm-bărbăt-a, îm-belşug-a, îm-bun-a, îm-pădur-i, în-durer-a, în-crengă-tură, des-creier-at, în-chip-ui.
Compunerea
Compunerea este un procedeu de formare a unui cuvânt nou care constă în simpla alipire a două sau a mai multor cuvinte care există şi independent în limbă. În română, este un procedeu de formare a cuvintelor noi mai puţin productiv decât în alte limbi. Prin compunere se pot forma:
– substantive (inginer-şef, oţel-beton, zi-lumină, coada-calului, ochiul-boului, gura-leului, bou-de-baltă, trei-fraţi-pătaţi, bunăstare, botgros, iarbă-albă, coate-goale, rea-voinţă, pierde-vară, fluieră-vânt);
– adjective (albastru-deschis, verde-deschis, sud-american, macedoromân, atotcuprinzător, cumsecade), verbe (a binecuvânta);
– adverbe (azi-dimineaţă, ieri-noapte, mâine-seară, orişicând);
– pronume (dumneavoastră, oricare, oricine);
– numerale (doisprezece, douăzeci, cincizeci, tustrei);
– prepoziţii (deasupra, dedesubt, despre, dincolo);
– conjuncţii (căci, deoarece, deşi, fiindcă).
Uneori se face distincţie între: a) compunerea propriu-zisă, sau din cuvinte întregi (tren-fulger, iarba-fiarelor, laptele-cucului, mână-spartă, şarpe-cu-clopoţei, încurcă-lume, soare-apune) şi b) compunerea cu elemente de compunere, sau din teme ori cuvinte care nu pot avea autonomie (aerogară, autostradă, hidroavion, macromoleculă, microanaliză).
Conversiunea. Schimbarea valorii sau clasei morfologice
Conversiunea este unul dintre procedeele interne de formare a cuvintelor, alături de derivare şi compunere. Constă în formarea unui cuvânt nou prin trecerea de la o clasă lexico-gramaticală la alta fără ataşarea unor elemente derivative. În acest caz, cuvântul este utilizat într-un context nou, ceea ce implică schimbarea funcţiei sintactice şi admiterea unor determinanţi nespecifici bazei: Lucrează bine. – Binele nu se uită. În primul enunţ cuvântul bine este adverb (determină un verb), în cel de al doilea, el devine substantiv (îndeplineşte funcţia de subiect).
Conversiunea cuprinde mai multe tipuri care diferă în funcţie de clasele de cuvinte legate prin acest procedeu, adică de orientarea procesului de formare a cuvântului nou, de exemplu, de la adjectiv spre substantiv (un om bătrân – bătrânul), de la adjectiv spre adverb (băiat frumos – scrie frumos) etc. După clasa morfologică în care intră noul cuvânt, se delimitează următoarele feluri de conversiune:
– substantivizarea (trecerea altor cuvinte în clasa substantivului). În limba română se pot substantiviza adjectivele (bogatul, zgârcitul), pronumele (eul, sinele, nimicuri), numerale (doiul, zecele), verbele la formele nepredicative (intrare, aratul, semănatul), adverbele (binele, aproapele), interjecţiile (ofuri).
– adjectivizarea (trecerea altor cuvinte în clasa adjectivului). Trecerea altor părţi de vorbire (substantive, participii, gerunzii, adverbe) în clasa adjectivului se realizează prin utilizarea lor cu funcţiile sintactice specifice adjectivului: zi pierdută, pâine aburindă.
– adverbializarea (trecerea altor cuvinte în clasa adverbului). În clasa adverbelor pot trece: adjectivele calificative, care devin adverbe de mod (merge elegant, sprinten, frumos), unele substantive, care devin adverbe de timp sau de mod (Lucrează seara. S-a supărat foc.), unele verbe (Poate că e ocupat).
Abrevierea
Abrevierea este procedeul de formare a cuvintelor noi prin prescurtarea unui cuvânt prin litera iniţială sau printr-un grup de litere. Cuvintele compuse din abreviere se realizează prin izolarea primelor litere (S.U.A., O.S.C.E., A.S.E.) sau a unor fragmente de cuvinte (Eurasia, Moldtelecom, Rompetrol). Compusele din abreviere au ca punct de plecare grupuri sintactice: O.N.U. – Organizaţia Naţiunilor Unite.