Scuza-ma, am gresit mai sus. De fapt era impersonal(prin conţinut) si unipersonal (prin formă). Adica impersonal prin continutul sau, in sensul ca "a trebui" are in majoritatea cazurilor o conotatie impersonala.
Trebuie sa merg la scoala. (trebuie ca stituatie, ca necesitate). Nu se poate spune "Trebuiesc sa merg la scoala". Continutul se refera la aspectul intrinsec al verbului.
Iar forma, este "exteriorizarea", cum s-ar spune. Si verbul este unipersonal prin forma, la persoana a treia plural.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Într-adevăr, DEX semnalează prezenţa lui "trebuiesc", chiar dacă are menţiunea "rar".
Totuşi, DOOM2 este dicţionarul normativ, deci cel ce înglobează formele corecte în prezent, iar acesta nu îl menţionează pe
"trebuiesc".
trebuí (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. trébuie, imperf. 3 sg. trebuiá, 3 pl. trebuiáu, viit. 3 pl. vor trebuí; conj. prez. 3 să trebuiáscă.
Sursa: www.scri.ro
Ca o contributie personala, am sa adaug ca "trebuiesc "era folosit in urma cu 50 de ani si mai mult, Caragiale de exemplu a trait in acele vremuri, se poate observa din inscrisurile lui. Dar limba evolueaza mereu, iar acum "sc" a fost uitat. Peste vremuri, poate va aparea din nou.
Pasii care trebuie urmati.
Stiam ca verbul "a trebui" este impersonal in forma si unipersonal in continut.
Nu stiu, desi recunosc ca seamana putin cu mine
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
