In privinta civilizatiei spatiilor publice undeva in Europa e trasa o granita intre ingrijit si neingrijit. Inainte granita trecea pe la Curbura Carpatilor. Acum s-a mutat mai la apus.
Ar fi fost frumos, profitind si de globalizare, sa fortam istoria, sa gasim scurtaturi (cum spunea parca Constantinescu) spre civilizatie, deschidere, reforma. Dar din pacate nu e asa. Istoria este deaspura noastra, pentru ca nu ne pasa.
Aici intra si respectul pentru animale si curatenia in cimitire etc.
Este o problema la ivel inalt, fiindca noi cei multi, permitem asa ceva. Fiindca unu vede si face curat, altul trece si arunca, altul vede si tace si tot asa. Nu e solidaritate, dorinta de mai bine sau respect de ce avem in jur. Ne complacem cu viata si cu mediul in care traim.
Degeaba suntem aranjati, parfumati, cu haine de firma, destepti sau frumosi. Daca locul pute dupa tine, spune multe despre tine ca om.
Daca fiecare s-ar ocupa strict de zona/ persoana/spatiul lui nu ar mai exista astfel de probleme. Dar e usor sa pretinzi ca un administrator/femeie de servici/etc. sa curete dupa tine, doar si dupa porci cineva face curat in cotet.
anonim_4396 întreabă: